Prășitul termic – cum sunt arse buruienile la cultura de porumb din fermele Silvania Bio
Daniel Befu -
12 POZEVEZI GALERIA
Prășit termic. Acesta este termenul pentru lucrarea derulată în aceste zile la porumbul bio semănat în cultură succesivă în Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Ecologică din județul Sălaj. Modelul aplicat este unul francez, iar cea mai mare provocare a fermierilor a fost de a-și asigura gazul necesar pentru lucrarea de ardere a buruienilor.
În cadrul cooperativei Silvania Bio, cei șapte membri lucrează aproximativ 2.200 de hectare și cresc circa 2.000 de capete de vaci de animale Bălțată Românească și Holstein. Pentru hrănirea animalelor, cultura de porumb este printre cele mai mai importante, iar provocarea majoră este de a se produce furaje bio, pentru că producția integrală este certificată ecologic.
Fără posibilitatea de a erbicida cultura de porumb bio, fermierii cooperativei au decis să aibă o abordare nouă, să aplice o tehnologie pe care au văzut-o în Franța: cea de ardere a ierburilor nedorite printr-un prășit termic.
”Prășirea termică constă în aplicarea unei flăcări, s-o spun așa, s-o traduc, să se înțeleagă. E vorba de aplicarea unei flăcări la o anumită temperatură de aproximativ 1.400° pentru câteva milisecunde pe partea de jos a plantei, atât planta principală, cât și buruiană, aproximativ 10 cm în dreapta și în stânga asupra rândului de porumb. În momentul în care se aplică acest tratament termic la nivelul celular, la buruiană automat celulele sunt sparte, practic sunt distruse și procesul ireversibil, deoarece aparatul foliar al buruienilor în momentul respectiv e distrus”, ne-a explicat Sorin Terheș, fermier și director general al Cooperativei Agricole Fermele Ecologice Silvania.
Arderea buruienilor , urmată de alte lucrări anti-îmburuienare
Arderea nu este singurul pas al lucrării, pentru că buruienile sunt rezistente și se regenerează chiar și după ce pare că s-a uscat de tot sub efectul termic.
”Efectul este vizibil începând din prima secundă în care s-a aplicat tratamentul termic și se ajunge la o uscare completă a buruienii în aproximativ două săptămâni. Totuși, buruiana se regenerează în cazul a 50-60% din plante, iar pntru a evita o reîmburuienare a culturii, după prășirea termică mai facem și facem o prășire mecanică în care venim și acționăm mecanic între rândurile de porumb, la aproximativ pe 55-65 cm între plante. Prășitoarea e autoghidată, cu cameră, astfel încât noi să păstrăm aproximativ 5 cm față de plantă pe rând. Următoarea lucrare mecanică pe care o facem e bilonarea, însemnând că solul deja prășit la prima prașilă s-o numim așa, venim și îl aducem sub formă de biloni alături de porumb, astfel încât buruiana aproximativ 75-95% este acoperită și asfixiată. Prin urmare, cultura de porumb este protejată de principalul inamic, buruiana, pe perioada în care e cea mai sensibilă, în perioada primelor 60 de zile de la înființarea culturii. Toate operațiunile pe care le-am descris să fac în perioada de patru-șase frunze până la opt-12 frunze a culturii de porumb”, a explicat Sorin Terheș.
Fermierul ne-a menționat și că, într-adevăr, în moment în care se aplică tratamentul termic la buruieni, și partea de bază a culturii de porumb, primele două frunze au parte de același tratament: ”Așa cum se știe, oricum în cursul creșterii porumbului, primele două frunze natural oricum se usucă, iar ce facem noi: grăbim uscarea respectivelor două frunze”.
Sistemul se bazează pe o sursă sigură de gaz
Pe lângă procurarea echipamentului special pentru prășitul termic, fermele Silvania Bio au mai avut un hop de trecut: găsirea unui furnizor de gaz și a buteliei de gaz care să poată fi montată de tractor și care să asigure funcționarea întregului sistem în cele mai sigure condiții.
”A fost necesar să identificăm un furnizor de gaz pur și recipientul autorizat pentru depozitul acestui gaz, deoarece noi avem nevoie să lucrăm 6-8 ore cu singur recipient și să avem recipient de gaz în permanență pe stoc, astfel încât să putem executa lucrarea de la început și până la final, adică 200 de hectare să putem prelucra în interval de 7-8 zile. După o analiză, pe piață am identificat compania ButanGaz care ne-a asigurat permanență și disponibilitate a produsului și o formă de închiriere sau de custodie asupra recipientelor, elemente fără a de care nu poate să fie funcțională instalația de prășire”, ne-a mai explicat directorul general de la Silvania Bio.
Chiar și cu o tehnologie de vârf în combaterea buruienilor, producția de porumb bio se menține mult sub cea de porumb convențional. Cel mai slab an a însemnat pentru Silvania bio o recoltă de 8 tone la hectarul de porumb siloz, iar ”recordul” a fost de 32 de tone de porumb siloz la hectar. ”Media se situează undeva la 17-20 de tone la hectar, ceea ce se explică prin faptul că în zona de agricultură ecologică toate procesele sunt dificile, sunt impredictibile din perspectiva producțiilor pe care le obținem”, a punctat Sorin Terheș.
Prășitul termic la porumbul bio din Fermele Silvania Bio
