Fermierii din AAC – mesaj pentru partidele politice: Susțineți la Bruxelles prioritățile agriculturii românești!
Roxana Dobre -
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație cu reprezentativitate la nivel național, formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, a transmis partidelor politice o adresă prin care sunt evidențiate prioritățile cheie ale sectorului agroalimentar. Documentul a fost transmis în contextul votului pentru președintele Comisiei Europene (CE).
AAC a transmis ieri, marți – 16 iulie o adresă partidelor politice, ”având în vedere că joi, 18 iulie se va supune la vot președintele Comisiei Europene și în această perioadă se negociează pozițiile de conducere la nivelul instituțiilor europene, unde partidele au oportunitatea negocierii unor aspecte foarte importante pentru România”.
Citiți și: AAC pune pe masa ministrului Agriculturii o listă cu solicitări și termene de rezolvare
Prioritățile cheie ale sectorului agroalimentar
AAC reamintește partidelor care sunt prioritățile cheie ale sectorului agroalimentar pe care acestea ar trebui să le susțină și să se asigure că rezolvarea lor este cuprinsă în atât în programul Președintiei și Vicepreședinților pentru viitorul mandat 2024-2029.
”Unul din cele mai importante aspecte este ca Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală să dețină funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene și România să aibe cât mai mulți europarlamentari titulari, constructivi, activi, de la fiecare partid în parte, în COM ENVI și chiar să obțină Președinția COM ENVI”, se arată în adresa AAC.
Conform sursei citate, totodată este foarte important ca printre prioritățile conducerii CE să fie cuprinse următoarele:
1. Convergență externă 100% pentru fermierii din statele nou intrate, respectiv fermierii români să încaseze echivalentul mediei subvenției UE așa cum s-a promis la momentul aderării în UE. Reamintim că acest lucru trebuia să se concretizeze începând din 2014;
2. Creșterea bugetului Politicii Agricole Comune post 2027 de la 0,4% în prezent, la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina, dacă va fi cazul, să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat Agriculturii UE. Solicităm mărirea bugetului pentru Agricultură pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE;
3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condițiile de reciprocitate pentru produsele importate; Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică;
4. Asigurarea unui comerț echitabil care garantează un anumit grad de reciprocitate în ceea ce privește standardele de producție este esențială pentru a preveni relocările de durabilitate, fără a submina producția europeană în domenii strategice și asigurând transparența pentru consumatori. Dacă ne confruntăm cu mai multe restricții pentru cultivare și standarde mai mari de producție din cauza cadrului UE, ne așteptăm să fim tratați corect pe scena internațională.
5. Modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură înregistrăm depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de 10 ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele 3 substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică. Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători.Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate / consumate de plante până la momentul recoltării.
6. Orice nouă inițiativă din partea Comisiei, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, trebuie să includă un studiu de impact, inclusiv o secțiune privind: 1) fezabilitatea și necesitatea acesteia; 2) impactul asupra producției, terenurilor și zonelor rurale; 3) impactul asupra reînnoirii generaționale; și 4) o evaluare a implicațiilor financiare. În perioada 2019-2024, politicile legate de agricultură și de silvicultură din cadrul Pactului verde nu au făcut obiectul niciunui studiu cuprinzător asupra impactului cumulativ asupra exploatațiilor agricole și nici al unor studii de fezabilitate care să ia în considerare eventualele blocaje. La începutul următorului mandat solicităm Comisiei nou alese să efectueze o evaluare globală a impactului politicilor agricole din cadrul Pactului verde, evaluând în același timp implicațiile financiare ale acestora. Acest studiu și concluziile sale trebuie să fie o condiție prealabilă pentru orice inițiativă agricolă ulterioară, pentru a evita continuarea navigării orbește și pentru a asigura coerența politicilor, susținând totodată obiectivele PAC.
Mai puține regulamente pentru subvenții
AAC mai susține că în termeni de operațiuni ale instituțiilor europene, Pactul verde pentru agricultură a fost un tsunami normativ, cu consultații pripite și propuneri pe repede înainte. ”Solicităm ca mandatul 2024-2029 să propună mai puține regulamente, de o calitate mai bună, care să permită timp suficient pentru consultare publică și feedback pentru evaluarea de impact, în special în cadrul Comisiei. Noua legislatură trebuie să fie cea care să asigure instrumentele necesare agricultorilor și cooperativelor agricole în vederea garantării securității alimentare și energetice în UE și pentru a efectua tranziția către sisteme alimentare durabile”, se mai arată în adresă.
Sursa citată mai arată că având în vedere precedentele din trecut când europarlamentari români au votat împotriva intereselor fermierilor și cooperativelor din România, solicită pardidelor să se asigure că toți europarlamentarii care vor reprezenta România la nivel european vor acționa împreună cu conducerea partidelor, instituțiilor din țară, reprezentanțele și vor vota pentru prioritățile și nevoile specifice României și sectorului agroalimentar autohton.
”Așteptăm rezultatele negocierilor și vă adresăm respectuos solicitarea pentru o întâlnire în regim de urgență pentru a ne cunoaște și stabili un mecanism de lucru pentru sectorul agroalimentar”, este apelul făcut de AAC.
