Sandor Darabont a renunțat la cultura de cartofi și a investit în vaci de carne și vin
Violina Gorcinschi -
Fermierul Sandor Darabont din județul Bihor, forțat de împrejurări, a renunțat la culturile intensive de cartof și sfeclă de zahăr și a decis să se reorienteze. Acesta a cumpărat o fermă de vaci de carne și a început să producă, în satul Biharia, județul Bihor și vin de înaltă calitate care ajunge acum atât în magazinele de la noi din țară, cât și la export.
Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul Sandor Darabont, proaspătul președinte al Clubului Fermierilor Români (CFRO), a vorbit despre activitatea sa în sectorul agricol unde lucrează o suprafață de circa 3.000 de hectare în partea de nord-vest a țării, în județul Bihor. Darabont a renunțat, în ciuda investițiilor uriașe, la cultura de cartof și de sfeclă de zahăr și s-a reprofilat pe producția de vin și carne de vită din rase mixte.
„Am renunțat total la cultura cartofului și la cultura sfeclei de zahăr pentru că s-a închis fabrica de la Oradea. După ce s-a închis fabrica, automat am fost nevoiți să oprim producția culturii de sfeclă de zahăr. Am avut avut și niște neplăceri în legătură cu modul în care s-a închis business-ul acesta cu fabrica respectivă, astfel că am decis să renunț și la cultura cartofului pentru industrializare, adică pentru chips. Nu mai cultiv deloc nici cartof, nici sfeclă de zahăr. Am decis să merg într-o altă direcție ca să avem o motivație de a lucra mai intensiv. Am decis că investim în viticultură”, a declarat Sandor Darabont.
Sandor Darabont: „Folosim tăurași metiși pentru producția de carne”
Văzându-se cu un capitol încheiat în activitatea sa, fermierul din județul Bihor a văzut o oportunitate în zootehnie. Mai exact, în creșterea bovinelor de carne. S-a ivit ocazia de a achiziționa o fermă ai cărei proprietari erau, în trecut, clienții săi.
„Ne-am gândit să facem o economie verticală, adică să prelucrăm producția primară și să o folosim vertical. Atunci am investit în zootehnie, am zis că acesta este pasul următor. Am ales vaca de carne fiindcă am considerat că este cel mai aproape de profilul nostru și cel mai ușor de făcut și nu se poate globaliza așa cum se face cu puiul. A fost și o oportunitate pentru că am avut un client căruia, până atunci, îi furnizam inputurile, era o familie din Spania care a decis că pleacă acasă și a vândut afacerea pe care am preluat-o”, a explicat fermierul.
Carnea produsă în fermă provine de la bovine fără pedigree, însă de calitate superioară. Drept dovadă, ferma are clienți din mai multe țări care cumpără animale vii.
„Până acum am achiziționat din toată țara tăurași metis, adică fără pedigree, dar în România s-au răspândit metișii de carne, adică se fac însămânțări cu rase de carne în Bălțata Românească. Astfel, avem un produs destul de vandabil în piețele externe. Lucrăm cu metiși de Blue Belgian, de Limousine, de Charolaise. Rasa Bălțată Românească este foarte potrivită și pentru carne. Vindem 100% animalele vii. Clienții noștri majori sunt din Israel, Croația, Grecia, Italia, Ungaria – piețe diverse și clienți foarte vechi și serioși. Nu ne pare rău că am investit”, a mărturisit președintele CFRO.
Sandor Darabont: „Creștem 13 soiuri de struguri pentru producția de vin”
Întrebat despre profitabilitatea afacerii cu vinuri, Sandor Darabont a răspuns cu umor. Sunt necesare investiții mari, însă acesta a fost inspirat de fiica sa care a petrecut mai mult timp în regiunea Toscana, Italia, cunoscută în toată lumea pentru producția de vin de înaltă calitate.
„Poate ați auzit bancul despre cum devii milionar din vinuri: dacă ai fost înainte miliardar. Așa este situația și la noi. Aici este o conjunctură. Ne-am lăsat de culturi speciale și a trebuit să găsim altceva. Fiica mea studiază în Italia și a călătorit mult în Toscana. Am povestit tot mai mult despre vinuri. Am avut noroc și că profesorul de istorie din localitatea unde lucram a făcut doctoratul în localitatea respectivă și a explicat cât de mare a fost cândva producția și cultura viței de vie și a vinului”, a spus producătorul.
Citește și: Sandor Darabont a preluat mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români
Toate vinurile produse în crama din Biharia sunt etichetate cu DOC, ceea ce le garantează calitatea înaltă datorită zonei și tehnologiei avansate de producție. Pentru a stabili care sunt cele mai de succes soiuri, pe plantație au fost înființate culturi din 13 soiuri, în mare parte de vin roșu.
„Suntem în regiunea Crișanei, Maramureșului, podgoria Biharia, unde, înainte de revoluție, au fost plantate 900 de hectare, dar din cauza retrocedării terenurilor, sătenii au tăiat sârmele, au luat înapoi terenurile deci practic s-au distrus. Am pornit de la zero, dar din parcele DOC. Toată zona unde am putut planta este una DOC, de origine de calitate. În trecut, zona noastră a fost cunoscută ca zonă de vinuri albe, dar fiica mea, după ce a decis că intrăm în acest business și a studiat oportunitatea, a făcut și o lucrare în Bruxelles unde a lucrat la o firmă de lobby pentru viticultorii francezi unde a dezbătut problema încălzirii climei. (…) Acum avem un climat favorabil aici și am plantat 60% struguri albaștri pentru vinuri roșii. Avem 13 soiuri, ceea ce este un număr destul de mare, dar am ales să plantăm mai multe ca să vedem care se comportă mai bine”, a afirmat Sandor Darabont.
Sandor Darabont: „În România se produce mai mult vin decât se consumă”
Viticultorii români au investit foarte mult în tehnologie, astfel că producția nu reprezintă o problemă din punct de vedere calitativ și cantitativ, însă ce le dă bătăi de cap producătorilor este piața de desfacere.
„România s-a dezvoltat foarte mult în tehnologie. Avem un potențial enorm de mare. Asta arată și faptul că am devenit al cincilea cel mai mare producător de vin din Europa. Cred că producția și vinurile făcute la noi în țară depășesc calitativ conștiința consumatorului. Cred că în România se produc niște vinuri foarte calitative, fără defecte pentru că avem în spate o investiție enormă. Nu avem problema calității, nu mai avem problema producerii, ci problema de desfacere. Am început pe piața internă și export. În România se produce mai mult decât se vinde, avem o supraproducție, dar nu doar în România, și la nivel mondial există această tendință. Ar trebui investit în a educa consumatorul să consume mai mult vin românesc. Este o muncă foarte mare să intri pe piață cu un brand nou, cu un vin calitativ. De aceea am încercat să avem niște produse foarte individuale”, a declarat, în cadrul emisiunii Agrostrategia (TVR 1), fermierul din Bihor.
Citește și: Vinurile bune de Jidvei se fac cu struguri protejați împotriva manei de fungicidul Lieto
În ciuda investițiilor majore și problemelor cu piața, președintele CFRO se arată mulțumit de rezultatele vânzărilor și depune, împreună cu echipa sa, în continuare eforturi pentru a-și promova vinurile atât în țară, cât și la nivel mondial.
„Cred că față de piață și, ținând cont de existența celorlalte crame, eu sunt mulțumit, avem o echipă comercială bună și reușim să creștem vânzările de la lună la lună. Pot să afirm că am ajuns deja la punctul în care sectorul de vinificație și partea de cramă se susțin singure. Vindem în supermarketuri, avem gamă pentru retail, avem distribuitori care deservesc HORECA. Am început să exportăm în Ungaria, Anglia, Olanda, Polonia, chiar în India am avut un lot. Încercăm să căutăm piețe cât mai mari, să ne promovăm. Participăm la toate târgurile ca să fim cunoscuți în lume. Într-adevăr, se lucrează aproape 24/24 ca să promovăm și să putem vinde vinurile”, a conchis Sandor Darabont.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Sandor Darabont, Președinte CFRO (16.07.2024)
