Răsărit bun la rapiță după valul de ploi. Pericol pentru culturile înființate prea devreme
Roxana Dobre -Ploile din ultima perioadă au venit ca un coșmar pentru oamenii din zonele unde au fost inundații dar, acolo unde a plouat liniștit, au fost primite ca o gură de oxigen de către fermieri. Umezeala din sol a permis răsărirea rapiței iar în unele zone rezerva de umiditate s-a refăcut combătând fenomenul de secetă.
Dr. ing. Marian Pogăcean a afirmat că ploile din ultima perioadă au ajutat la răsărirea rapiței în mare parte dar, cel puțin în zona Mureșului, cantitatea de apă nu s-a refăcut complet nevoia de umiditate astfel încât să fie optimă pentru culturile de toamnă. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a anunțat care este nivelul rezervei de umiditate raportat la ziua de ieri, luni – 16 septembrie, după ploile din toată țara.
Ploile din zonele agricole, utile pentru răsărirea rapiței
Dr. ing. Marian Pogăcean care este și directorul Unității Fitosanitare Mureș, a explicat că precipitațiile din ultima perioadă a ajutat la răsărirea rapiței, care ultima perioadă secetoasă a stagnat de la momentul însămânțării.
„A plouat în medie între 15 și 40 de litri pe metrul pătrat în zona Mureșului. Iar la cât era de secetă apa a intrat repede în pământ și are efect benefic asupra răsăririi, în primul rând a culturilor de rapiță care sunt semănate de mult și în unele locuri au stat, cum se zice, ca în sac. Dar cât s-a adunat în medie pe județ pentru răsărit, repet, este deocamdată de ajuns. Dar încă sunt probleme în județ acolo unde vrem să însămânțăm culturile de toamnă: orz, triticale, secară, grâu este greu pentru că fermierii nu pot ara încă. Este adevărat că se spune ca fermierii să facă lucrări minine dar la costurile pe care le avem oricum le facem nevoiți. Ploile acestea de până la 20 de litri sunt pentru răsărit dar pentru producție mai trebuie ceva precipitații”, a spus specialistul pentru Radio România Tg Mureș.
Conform prognozei de specialitate emisă de Administrația Națională de Meteorolgie (ANM), la data de 16 septembrie, în stratul 0-20 cm (ogor), rezerva de umiditate din sol se situează în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în Maramureș și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Banat, Transilvania și Dobrogea, local în nordul și sudul Munteniei, nordul și sudul Moldovei, izolat nordul Olteniei. Conținutul de apă din sol prezintă valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a Olteniei, local în sudul, sud-vestul, vestul, estul și nord-estul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei.
Excese de umiditate în sol se înregistrează pe suprafețe extinse din Moldova, local în nordul și estul Dobrogei, vestul și centrul Munteniei, izolat nordul Banatului. Ca urmare a cantităților abundente de precipitații cumulate din ultimele zile, local în estul, vestul, izolat sudul țării se semnalează băltiri de apă la suprafața solului.
Citiți și: Grâul, porumbul și rapița pe bursă – prețuri pe tonă
Rapița prea dezvoltată, în pericol
Directorul Unității Fitosanitare Mureș a atras atenția și asupra cazului în care fermieriis s-au grăbit cu însămânțatul rapiței iar plantele sunt foarte dezvoltate la această dată.
”Revenind la rapiță, cine a însămânțat foarte repede, la începutul lui august, deja am văzut că rapița deja are 30 de cm iar acolo dacă nu vin cu dezinhibitor de creștere o să fie o problemă. Eu am văzut acum câțiva ani în zona Iernut rapiță înghețată, care s-a dezvoltat prea tare, a înghețat și de la rozetă a aruncat, nu a făcut producție două tone pe hectar dar la prețurile care sunt astăzi la vânzare și inputurile care trebuie folosite la un hectar dacă nu estimezi că faci o producție medie adică peste trei tone nu are rost să mai păstrezi cultura”, a mai punctat specialistul.