ABCD-ul agricol: Patru mari traderi domină comerțul mondial de cereale
Angelica Lefter -Patru mari traderi de produse agricole controlează mai mult de jumătate din piața mondială, iar un studiu recent semnalizează un risc asupra căruia Uniunea Europeană ar trebui să acționeze.
Cunoscute ca ABCD-ul tradingului agricol, patru giganți internaționali domină la acest moment comerțul cu cereale, semințe oleaginoase și plante tehnice. Este vorba despre companiile ADM (Archer Daniels Midland), Bunge, Cargill și Louis Dreyfus. Împreună, cele patru corporații dețin o cotă estimată până la 60% din comerțul internațional cu materii prime agricole, cum ar fi grâul, soia și porumbul, potrivit Agrarheute.com.
Citiți și: Estimări privind suprafețele cu cereale anul viitor. Prețul cerealelor la zi
Un studiu științific realizat pentru Comisia pentru Agricultură a Parlamentului Uniunii Europene avertizează că traderii agricoli ar putea abuza de poziția lor puternică și de cunoștințele lor detaliate de piață pentru a face speculații excesive, în detrimentul fermierilor și al consumatorilor. Studiul evidențiază nevoia ca politicienii să creeze un cadru de piață mai transparent și chiar un cadrul legislativ pentru impozitarea profiturilor în exces. În Germania, acest studiu face deja furori, mai ales că documentul urmează să fie dezbătut la Bruxelles, în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului UE, pe 2 decembrie.
Studiul a fost realizat, printre alții, de experți de la consultanța de management Ernst & Young (EY) și de la Universitatea din Bonn, în numele Comitetului Agricol. Specialiștii estimează cantitatea de materii prime agricole tranzacționară de ADCD în 2022 la aproximativ 540 de milioane de tone – cu un comerț global total de 920 de milioane de tone (USDA). La acestnivel, cei patru traderi înregistrează împreună, anual, de 13-14 ori mai mult decât recolta medie de cereale a Germaniei.
În funcție de informațiile disponibile din piața de cereale, tradingul realizat de cele patru corporații se ridică la:
- Cargill – 217 milioane de tone;
- Bunge – 142 de milioane de tone;
- ADM – 100 milioane tone;
- Dreyfus – 83 de milioane de tone.
În urmă cu aproximativ zece ani, cota de piață globală a ABCD a fost estimată la 70 până la 90%. Cu toate acestea, conform studiului, noii concurenți au redus oarecum dominația ADM, Bunge, Cargill și Dreyfus. Aici trebuie în primul rând menționat traderul chinez Cofco International (CIL). Numai această companie de stat este de așteptat să fi comercializat aproximativ 127 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și fructe proteice în 2022.
Urmează Viterra , o filială a grupului Glencore, cu sediul în Țările de Jos , cu un volum de trading de aproximativ 100 de milioane de tone.
Autorii studiului au observat un număr tot mai mare de tranzacții de investiții. Cargill și ADM, în special, și-au crescut semnificativ activitățile în acest domeniu, în special din 2021. Traderii își extind afacerile atât pe orizontală, cât și pe verticală. Aceasta înseamnă că se extind în zonele de afaceri existente (orizontale ), dar își consolidează și poziția în etapele din amonte și aval ale lanțului valoric (vertical ) sau pătrund în activități economice neexplorate anterior.
Recent, ABCD au investit masiv în procesarea și comercializarea produselor din aval, cum ar fi biocombustibili, uleiul comestibil, hrana pentru animale și ingredientele alimentare. Cea mai mare afacere, însă, este achiziționarea de către Bunge a Viterra, tranzacție de un miliard de dolari pe care Comisia Europeană a aprobat-o la începutul lunii august. Pentru a obține autorizarea de concurență în UE, companiile trebuie să vândă întreaga afacere cu semințe oleaginoase a Viterra din Ungaria și Polonia, precum și unele active logistice aferente. În alte țări, inclusiv Canada, aprobarea autorităților este încă în așteptare.
Studiul atrage atenția asupra riscului pe care îl reprezintă dominarea piețelor
Din perspectiva studiului, concentrarea pieței și puterea de negociere rezultată a giganților comerțului agricol reprezintă un risc, în special pentru fermierii mai mici a căror independență ar putea fi amenințată.
Experții avertizează că concentrarea pieței în comerțul cu mărfuri agricole este determinată de obiectivele corporatiste, cum ar fi economiile de scară, profiturile acționarilor și dominația pe piață. Acest lucru ar putea avea efecte negative, cum ar fi concurența restrânsă, condițiile precare de muncă și distrugerea sporită a mediului prin practici nedurabile. De aceea este necesară o ”abordare sistematică de reglementare”.
Studiul propune creșterea transparenței pe piețele de materii prime prin solicitarea companiilor să raporteze UE mai multe informații despre activitățile lor comerciale. În plus, traderii ar trebui să fie obligați să își dezvăluie riscurile financiare în tranzacționarea cu instrumente financiare derivate. În plus, ar trebui încheiate acorduri internaționale care să limiteze riscul financiar al tranzacționării cu instrumente derivate pe mărfuri agricole, cum ar fi contractele futures și opțiunile.
Ca parte a unei modificări la directivele UE pentru instrumente financiare (MiFID II/MiFIR), studiul recomandă ca traderii să trebuie să fie obligați să dezvăluie cât de mult din tranzacțiile lor cu instrumente financiare derivate, ce reprezintă doar tranzacții de acoperire și cât reprezintă tranzacții speculative.
Scopul este de a se asigura că Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) are suficiente date și resurse pentru a monitoriza în mod eficient tranzacționarea cu instrumente derivate pe mărfuri agricole la bursele de valori și la bursă. În cele din urmă, autorii sugerează să se ia în considerare un impozit mai mare pe profiturile excesive din sectorul agroalimentar.