Zăpada, îngrășământul săracului. Aportul de azot la hectar din stratul de omăt
Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Zăpada, îngrășământul săracului. Așa numesc fermierii și grădinarii americani omătul pe care îl așteaptă să cadă în fiecare an nu doar pentru a le proteja culturile de ger, dar și pentru a spori gradul de umiditate din sol și chiar pentru un aport suplimentar de azot.
Zăpada, dar și ploaia sau grindina aduc beneficii culturilor, îmbogățindu-le cu un element foarte important la fertilizare – azotul. Spre deosebire de ploaie, zăpada are avantajul că se topește gradual, făcând posibilă absorbția integrală a elementelor benefice și a umidității necesare în primăvară.
Zăpada conține azot și alte elemente precum sulful pe care le-a captat din atmosferă în timpul ”călătoriei” spre sol. Același lucru poate fi spus și despre ploaie, lapoviță, grindină și, în mod surprinzător, fulgerul (ploaia și fulgerele conțin mai mult azot decât zăpada).
Statisticile estimează că, în urma căderilor de ploaie sau zăpadă, solul se aprovizionează cu o cantitate între 2 și 12 livre de azot sunt depozitate per acru în SUA anual, în funcție de regiune, la un regim normal de precipitații. În conversie, este vorba de circa 0,5 – 5,5 kilograme per acru, iar un acru echivalează cu circa 4.000 de metri pătrați, adică 0,4 hectare. Astfel, la un hectar, putem vorbi despre o cantitate de azot de minim 0,2 de kilograme și până în 13,75 kilograme de azot.
Când solul este înghețat, zăpada acționează ca un strat protector, ca un mulci. Proprietățile sale protejează atât solul, cât și plantele de vânturile geroase și de îngheț. De asemenea, izolează rădăcinile plantelor care pot fi expuse la suprafață pe parcursul iernii.
“Se mai întâmplă un lucru atunci când ninge: azotul este depozitat de zăpadă și este absorbit fie în pământ, fie de plante, ca rezultat al fixării azotului de către microbii benefici din sol, chiar și la temperaturi scăzute”, a explicat Jeff Lowenfels în cartea ”Stratul de zăpadă, îngrășământul săracului”.
Citește și: Primul îngheț la culturile din câmp. Alexander Degianski, fermier: O iarnă blândă, coșmarul unui agronom
Ploaia în abundență mai mult “spală“ solul, iar dacă pământul este înghețat, zăpada topită nu poate intra în pământ și majoritatea nutrienților nu pot fi absorbiți. În schimb, în primăvară, când pământul se dezgheață și avem zăpadă, această pătură protejează plantele și eliberează nutrienți, precum azotul, încet, pe măsură ce se topește.
Zăpada – beneficii pentru culturile bulboase
Bulbii de flori plantați în toamnă și culturile precum usturoiul, care au nevoie de temperaturi scăzute pentru a crește, pot beneficia de zăpadă pentru că le asigură umiditatea, fertilizarea necesară și protecția împotriva înghețului. Unii fermieri chiar adună zăpadă pe parcelele cu bulbi din grădină sau în jurul pomi nou plantați, pentru o protecție suplimentară și izolare termică.
Citește și: Cum protejează stratul de zăpadă culturile agricole din câmp
“Chiar dacă suntem înconjurați de acesta – azotul sub formă de gaz reprezintă 78% din atmosferă -, plantele pot folosi acest element doar atunci când acesta se fixează într-o formă care poate fi utilizată sau sub formă de amoniu. Procesul de fixare este realizat, în mare parte, de bacteriile anaerobice care trăiesc în interiorul rădăcinilor leguminoaselor – mazăre, fasole și alte specii. Odată fixat, azotul este absorbit de plante și trecut prin biosferă de la aer la sol, la organismele vii și înapoi. Ca rezultat, nu avem prea mult azot disponibil în sol“, a explicat Tim Travers într-un articol despre beneficiile zăpezii în agricultură.
