Fermele din proximitatea orașelor, sufocate de proiecte imobiliare. Daniel Radu: Este o dezvoltare haotică!


Agricultura din Ilfov, acaparată de industria imobiliară. Fermierii cu activitate în jurul orașelor mari simt din că agricultura este din ce în ce mai grea, din cauza dezvoltatorilor imobiliari care cumpără terenuri și construiesc haotic. Numai în 10 ani, județul Ilfov a pierdut, potrivit unui fermier, 500.000 de hectare de teren agricol în favoarea complexelor rezidențiale. Mai mult, securitatea fermierilor în cadrul contractelor de arendă este din ce în ce mai șubredă, iar oamenii cumpără locuințe oricum, chiar dacă nu beneficiază de utilități în câmp.
Fermierul ilfovean Daniel Radu a deplâns, la emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, în ediția de joi, 20 martie, situația agriculturii în județul Ilfov. Acesta se plânge că agricultorii sunt din ce în ce mai mult sub presiune pentru că nu numai că dezvoltatorii imobiliari cumpără terenuri pe bandă rulantă și construiesc haotic, dar există probleme și cu contractele de arendă. Fermierii se pot trezi că nu mai pot cultiva nimic pentru că proprietarii se hotărăsc să vândă. Această situație este valabilă pentru toate județele aflate în preajma orașelor mari din România.
”Se mai face agricultură în județul Ilfov, dar foarte greu. Ne ciocnim de dezvoltarea haotică a proiectelor imobiliare. Văd problema și în celelalte comune. De exemplu, între Balotești și Căciulați, și pe stânga, și pe dreapta, acum nu mai mult de 15 ani, terenul era liber. Acum a început să fie ocupat de tot felul de ansamble imobiliare, dar în mijlocul câmpului, adică o dezvoltare haotică. Important e să fie în legalitate, să ne gândim ce costuri sunt ca să aduci toate utilitățile, pentru administrația locală, să întrețină drumurile, deszăpezirea. Sunt foarte multe lucruri, nu mai zic că acolo este vorba despre un teren extravilan care a fost trecut în intravilan, străzi înguste așa cum vedem în multe comune din jurul Bucureștiului și atunci când apar probleme precum ploi abundente sau incendii, de multe ori nici nu are pe unde să intre mașina de pompieri. E o dezvoltare haotică”, a explicat Daniel Radu.
Daniel Radu, fermier: ”Am pierdut 500.000 de hectare de teren agricol în Ilfov”
Invitatul emisiunii a explicat că firmele imobiliare cumpără la greu terenuri agricole, pe care le transformă ulterior în locuințe, de multe ori haotic și fără utilități. Acesta propune ca afacerile să își îndrepte atenția către fostele izlazuri abandonate.
”O mare problemă este reducerea suprafețelor de teren disponibile pentru agricultură. Se pare că s-au pierdut mai bine de 500.000 de hectare în ultima perioadă, în ultimii 10 ani, în ceea ce privește terenul agricol, din cauza dezvoltării imobiliarelor. E bine că ne dezvoltăm, dar cred că am putea să găsim și alte soluții. Comunele, spre exemplu, să pună la dispoziție fostele izlazuri, că acum nu mai sunt cetățeni care să crească animale și să le ducă izlaz. Acolo ar putea să se creeze zone industriale sau chiar proiecte imobiliare. Ar trebui să fie scoase ca terenuri construibile cele care pornesc de la ultima locuință ca să avem și noi o dezvoltare cât de cât normală așa cum am văzut în țările din Vest”, a spus fermierul.
Citește și: Arenda la terenurile agricole din Ucraina, mai mare decât în Olanda. Prețuri pe hectar
Daniel Radu, fermier, despre problema contractelor de arendă:”Fermierii se pot trezi că nu mai pot să cultive”
În Ilfov, cea mai mare presiune o suportă fermierii cu contracte de arendă. Atrași de prețurile tentante, mulți proprietari de terenuri agricole se hotărăsc să își vândă pământul, lăsându-i pe agricultori fără posibilitatea de a cultiva.
”Presiunea este mare pentru fermieri. Cunosc cazul unui fermier care a fost sunat de către un proprietar de teren cipriot. Are vreo 10 hectare parcelat și i-a spus nu mai cultive terenul, că vrea să-l vândă. Iată că tu ți-ai făcut un plan de afaceri ca fermier, ai niște utilaje, lași terenul așa, nu îl mai cultivi, nu se știe când va fi vândut. Nu văd o problemă dacă terenul ar fi cultivat. Poți să îl vinzi indiferent ce cultură ar fi acolo pentru că cel care cumpără se poate apuca de construit sau poate să continue cu tine mai departe un contract de arendă. Se întâmplă ca atunci când tu mai ai două săptămâni până la recoltat să vină cineva să îți spună aici e terenul meu, mă apuc de construit, vine cu buldoexcavatorul și începe să niveleze și te doare sufletul că se distruge haotic, că se distrug suprafețele mari care și așa nu sunt comasate. Sunt probleme cel puțin în județele care sunt în jurul marilor orașe”, a precizat Daniel Radu.
Citește și: Daniel Radu despre campania de recoltat: Ne-am plimbat cu combinele degeaba, doar ca să curățăm terenul!
Daniel Radu, fermier: ”Costuri uriașe cu utilitățile în câmp”
Fermierul a recunoscut că nu este împotriva dezvoltării imobiliare, însă este de părere că lucrurile trebuie făcute cu cap, cu un control mai mare din partea autorităților și cu asigurarea că furnizează utilități pentru cei care se mută în câmp.
”Ar fi nevoie de o regândire a felului în care se construiesc locuințele în jurul localităților. Să nu mai construim în zone extravilane, ci să mărim localitatea. S-ar putea face dacă ar fi voință politică. Să vă dau un exemplu: vine un domn, cumpără un hectar și vrea să îl parceleze. Reușește după care începe și vinde parcele de teren, dar el nu are niciun fel de servicii de utilități publice. Cunosc cazul altor țări – dacă ești un antreprenor în domeniul acesta, cumperi terenurile, le parcelezi și le vinzi, ești obligat, înainte de toate, să obții acceptul unui organism care este compus din reprezentant al Ministerului Agriculturii, al Ministerului de Finanțe, al comunității locale, al asociațiilor de fermieri, mediu, mult mai multe. Ca să scoți un teren din extravilan treci prin niște proceduri. Și prețul este important. Dacă prețul este prea mare sau prea mic nu se acceptă vânzarea. Trebuie să se păstreze un echilibru. După care, dacă ai trecut de pasul acesta și ai transformat terenul, l-ai parcelat, ești obligat să aduci apă, curent, gaz, canalizare. Cred că aici sunt vinovați și cei care cumpără terenuri pentru că ar cădea în sarcina lor (n.r.: asigurarea utilităților) și sunt costuri colosale acum. Știu cazul unor vecini care s-au luat la ceartă – au cumpărat parcele de teren, dar nu aveau drum. Prima casă și-a pietruit drumul până la șosea. Celălalt când s-a apucat de construit, a venit cu o mașină cu materiale de construcții, l-a apucat ploaia s-a înțepenit și a stricat drumul. S-au luat la ceartă”, a exemplificat fermierul din Ilfov.