Creșterea animalelorStrategii de afaceriViaţa la ţară

Ferma de capre – investiția deșteaptă cu care o familie de sibieni a învins criza laptelui

Ferma de capre ar putea fi o soluție pentru micile afaceri dedicate producției de lapte și brânzeturi. Într-o perioadă în care mari procesatori fie oferă între 50 și 70 de bani pe litrul de lapte, fie renunță la contractele cu micii fermieri, brânzeturile de capră au mare căutare, iar cei care dețin efective caprine se declară mulțumiți de noua turnură a pieței.

La Sibiu, în urmă cu șapte ani, una dintre familiile care făceau o astfel de investiție deșteaptă a fost familia Cucerzan din localitatea Târnava. Chiar dacă părinții lor avuseseră doar vaci în bătătură, cei doi soți, Gheorghe și Monica au pornit la drum cu 170 de capre, având acum 500 de capete de la care valorifică o producție diversificată: lapte, brânză, iaurt, pastramă, cârnați, chiar și mici.

Modernizarea stânei a costat 15.000 de euro

Cei doi soți au investit 15.000 de euro în “igienizarea” și autorizarea stânei, astfel că acum pot procesa ei singuri laptele și carne de capră. Pe lista de viitoare cheltuieli figurează și aparatele de muls care le vor ușura munca pentru că acum fiecare căpriță este mulsă manual.

“Stâna autorizată presupune mai multă igienă. Avem tanc de răcire, cameră cu gresie, faianță și scule de inox. Cameră de frig, cameră de maturat. Ca investiție am ajuns undeva la 15.000 de euro numai pentru igienizarea” stânei”, ne-a explicat Gheorghe Cucerzan.

Investiția totală pentru înființarea fermieri a depășit 50.000 de euro, luând în calcul și pământul de unde provin nutrețurile, achiziția animalelor animalele și utilajele. Pentru o parte din bani, tânăra familie a încercat să accceseze bani pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, însă dosarul le-a fost respins. Motivul? ”Două cifre îngroșate cu pixul și o adeverință de la primărie unde figuram cu trei porci în plus”, ne spune crescătorul de caprine care a luat credite și și-a reinvestit profitul pentru a crește afacerea familiei.

Vând litrul de lapte cu 1,5 lei

Laptele provenit de la cele 500 de capre este vândut în piețele din Sighișoara, Sibiu și la fabrica de lactate Olympius din Brașov. “Avem lapte foarte mult – cam 1.000 de litri la patru zile. Facem 100 de kilograme de brânză pe săptămână ar restul de lapte îl vindem. Prețul este de 1, 5 lei pe litru”, ne-a spus crescătorul.

El face “lobby” pentru capre și spune că “au beneficii foarte bune”. Astfel, pe lângă vânzarea laptelui și producția proprie de lactate, crescătorul trimite și la abator, iar din carnea de capră intenționează să facă și un mic brand de produse tradiționale. În prezent, clientela lui este restrânsă pentru aceste produse, dar oamenii sunt încântați de calitate și de prețuri pentru că fermierul sibian vinde cârnăciori cu 30 de lei kilogramul, pastramă și carne de mici cu 15 lei kilogramul.

La ferma familiei Cucerzan se face și caș, telemea, brânză frământată, brânză de burduf.

“Pornim de la cantități de o jumătate de kilogram și ajungem la două kilogram pe bucată. Producem și iaurt din lapte de capră pe care îl ambalăm în borcănele de sticlă și le vindem cu 3,5 lei borcanul de 320 de grame. Valorificăm și o parte din iezi. De Sărbătorile Pascale am vândut peste 200 de iezi cu 24 de lei kilogramul”, ne-a mai spus Gheorghe Cucerzan.

membru asociatia Caprimed 11154584_816187238430585_5215053257228936981_o 11174751_816187621763880_5658178463014519276_o

Secretele familiei din Târnava sunt ușor de identificat: se adresează comunităților limitrofe, produc în asociere în cadrul Asociației Caprimed (condusă de cunoscutul crescător de capre Gheorghe Streza) și nu s-au zgârcit în ceea ce înseamnă condiții de igienă pentru procesare. Mai mult, acum există o adevărată tendință de a căuta la raft și în piețe produsele din lapte de capră, mai ales dacă acesta este neprocesat sau dacă brânza produsă respectă rețetele vechi, așa cum este cazul celor doi soți din județul Sibiu.“Nu am schimbat la rețetă nimic. Este o rețetă de zeci de ani pe care nu am încercat să o reinventăm noi. Chiar dacă ne-am extins și am devenit cunoscuți pe plan local, am rămas fideli modului simplu de a face brânza. Gustul este simplu, unic și de neegalat. Eu cred că cu cât vrei să adaugi și să faci un produs complex, cu atât îi strici gustul. Produsul este pur fără adaos de lapte de vacă sau oaie. Numai lapte de capră și cheag natural. Nimic în plus”, a explicat sibianul. El spune că soția sa este cea care se ocupă cu prelucrarea produselor. “Numai ea face. Nici măcar pe mine nu mă lasă să intru în lăptărie. Ea produce toate brânzeturile. Eu mă ocup de lapte și de nutrețuri”, ne explică crescătorul cum se împart treburile în familie.

11134017_816188005097175_2271091529544245578_o

Maternitate de iezi dintr-o nouă rasă

Ca și rasă de capre pe care o crește, Gheorghe Cucerzan a rămas ani la rând fidel rasei carpatine despre care spune că este ușor de crescut și întreținut. “Este nepretențioasă și rezistentă la orice condiții climatice. La maturitate femelele ating 35-43 de kilograme, iar masculii 50-60 de kilograme. Se poate hrăni atât pe pășune, cât și în stabulație. Laptele produs de această rasă este foarte gras cu o concentrație de 4,5-6,5% și chiar de 10%. Poate face și doi trei iezi”, ne descrie crescătorul rasa de capre care îi aduce bani.

Pe lângă carpatină, sibianul spune că are în plan să înregistreze o nouă rasă din metisarea raselor Saanen, Boer și Nobilă germană. “Vrem să facem o rasă care să fie și de lapte și de carne. Avem în vedere și înființarea unei maternități de unde alți fermieri din zonă să cumpere iezi pentru ferme. Vrem să încurajăm fermierii să investească în număr cât mai mare în acest sector”, ne-a mai spus sibianul.

Sursa foto: Sunphoto.ro



 

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!