• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce cotizație sunt dispuși să plătească fermierii pentru Fondul Mutual. Vezi ce spun Baciu, Muscă, Sitaru, Poienaru și alți agricultori importanți din România

    agrointeligenta.ro -

    Seceta din acest an i-a făcut pe fermieri să se gândească și cum ar fi funcționat lucrurile dacă ar fi existat un fond mutual în agricultură. Instrumentul gândit să asigure despăgubirea agricultorilor afectați nu doar de lipsa precipitațiilor, ci și a înghețului sau a unor boli, ar fi însemnat compensații plătite într-un timp foarte scurt, iar o mare parte din bani ar fi provenit din fonduri europene. Restul sumelor, de la fermieri, așa că Agrointeligența a vorbit cu mai mulți agricultori mari pentru a afla cu cât sunt ei dispuși să cotizeze anual la un fond mutual.

    Laurențiu Baciu, LAPAR : “Suma propusă este de 10 euro pe hectar, anual”

    Laurențiu Baciu, președintele LAPAR este unul dintre fermierii care a declarat răspicat, de când a încolțit ideea unui fond, că susține inițiativa. Recent a răspuns invitației venite de la Ministerul Agriculturii și a stat la masa discuțiilor și cu liderul Pro Agro, Emil Dumitru, în vederea găsirii unei soluții pentru un fond mutual unic și foarte puternic. “Suma propusă este de 10 euro pe hectar, bani ce se plătesc anual. Deocamdată trebuie schimbată legea pentru că cea existentă în momentul de față nu îi dă funcționalitate fondului și trebuie dată de urgență ori o ordonanță, ori să lăsăm proiectul să își urmeze cursul și să meargă în Parlament”, ne-a declarat Laurențiu Baciu. Liderul LAPAR ne-a precizat că de despăgubirile prin fond ar urma să beneficieze și fermierii care au irigații, în acest caz fiind mai ales ”o poliță de asigurare” împotriva înghețului.

    Emil Dumitru

    Emil Dumitru, Pro Agro: „Viziunea mea despre Fondul Mutual este fundamental diferită față de ce a făcut Federația în trecut”

    Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro, spune că subiectul fondului mutual este foarte sensibil și necesită foarte multe dezbateri. Acesta se delimitează de forma pe care organizația sa a propus-o anul trecut când avea altă conducere, iar modificările legislative au lăsat fondul fără acreditare și s-au finalizat într-un proces intentat MADR. “Viziunea mea despre Fondul Mutual este fundamental diferită față de ce a făcut Pro Agro în trecut vis-a-vis de acest subiect. În sensul că nu mi se pare fezabil un proiect în care să pariem pe un ONG, fie că e fundație sau asociație, pentru că va exista suspiciunea și neîncrederea că banii nu vor fi utilizați în scopul în care au fost plătiți. Eu sunt fermier și în primul rând trebuie să mă gândesc dacă un Fond Mutual îmi va fi mie de folos. Și atunci singura soluție în care să eliminăm problema asta cu antagonizarea federațiilor între ele, că unii vor să facă iar alții contestă, mi s-ar părea corect să facem o instituție financiară nebancară, adică un IFN, în care fermierii să facă parte din Consiliul de Administrație, vorbesc de organizațiile reprezentative la nivel național, și care să gestioneze aceste sume de bani care nu sunt deloc de neglijat. Ori un ONG astăzi din punctul meu de vedere nu poate să facă acest lucru. Și de aici încolo trebuie să discutăm pe modificări de acte normative și de legislație și să vedem cum putem să îl punem în practică”, ne-a declarat liderul Pro Agro.
    Și la suma care trebuie plătită pe hectar, Emil Dumitru,are altă abordare. “Toată lumea spune: contribuție obligatorie. Sunt de acord! Dar dacă fermierul va simți mereu că este obligat să plătească ceva fără să vadă și utilitatea acelui “ceva” va fi foarte greu să îl implementăm. Eu aș spune mai degrabă să facem o măsură stimulativă în care să spunem foarte clar că un criteriu de eligibilitate pe plățile naționale directe complementare să primească în plus 5 euro fermierul dacă această sumă va fi redistribuită către Fondul Mutual. Parcă se merge pe prea multă constrângere și mi se pare să supralegiferăm sectorul agricol”, mai spune liderul Pro Agro.

    Dimitrie Muscă nu crede în Fondul Mutual. “Un agricultor poate face producție în orice conjunctură”

    Producțiile pe care Dimitrie Muscă le obține an de an în județul Arad sunt cunoscute în întreaga țară și au devenit etalon pentru ceea ce înseamnă o recoltă excelentă. Dimitrie Muscă deține două dintre cele mai performante ferme integrate ale României (Combinatul Agroindustrial Curtici și Combinatul Agroindustrial Olari), are o notorietate pozitivă pe care o invidiază mulți politicieni, fiind popular îndeosebi în rândul oamenilor de la țară, e un profesionist luat ca reper de marii agricultori ai țării și, în plus, e și prosper. Tocmai de aceea, fermierul nu pare interesat de Fondul Mutual, poate pentru că este prea ocupat să găsească noi tehnologii de cultivare care să învingă seceta chiar și fără irigații, având în vedere că nu are nici măcar un cm de teren irigat. “Eu cred că un fermier poate face producție în orice conjunctură. Așa că în acest fond vor exista două tipuri de fermieri, unii care vor face producții chiar și în ciuda secetei, iar alții care vor cere bani. Așa că eu nu sunt interesat și nu aș plăti nicio sumă la acest fond”, ne-a declarat fermierul.

    Constantin Bazon: “Sunt niște bani alocați de PNDR 2014-2020 numai dacă structura asta este operațională”

    Constantin Bazon este administratorul fermelor Agricola Prod şi Atractiv, ambele cu sediul în comuna Goleşti, judeţul Vrancea. Totodată, este preşedintele ACCPT Vrancea şi vicepreşedinte al LAPAR. “Am luat o decizie Consiliul Dierctor al LAPAR într-o ședință recent ținută în sensul de a susține înființarea unui astfel de organism. Decizia a fost luată cu argumentări pro și contra dar într-un final am ajuns la un numitor comun. Toată lumea a înțeles până la urmă că Fondul trebuie realizat pentru că sunt niște bani alocați de PNDR 2014-2020 numai dacă structura asta este operațională. Acest fond este format 65% din bani de la Uniunea Europeana, 25% de la stat, iar restul banilor vin de la fermieri. Am pus la punct toate detaliile adică cine să facă parte din acest fond, modul în care va funcționa și variante de contribuție a fiecărui agricultor care va fi beneficiar ale acestui fond”, ne-a declarat fermierul. El spune că varianta finală a sumei care ar putea fi plătită anual este de 10 euro la hectar dar cotizația va mai fi discutată. “Sunt mai multe propuneri dar am mers și pe varianta că nu trebuie să avem abonații de serviciu care întotdeauna lor li se întâmplă să aibă pierderi și care vor doar să ia bani și să nu aibă contribuție. Am mai decis ca un procent anume să fie rezervat pentru situații deosebite ale exploatației proprii și diferența să fie destinată folosului în comun. De asemenea, am mai decis să fie un singur fond indiferent de asociație sau apartenență. Nu mergem pe ideea să existe atâtea fonduri câte interese”, ne-a mai spus fermierul.

    Nicolae Sitaru : “Decizia va fi luată la nivel de Asociație”

    Președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante tehnice și vicepreședinte al LAPAR, ing. Nicolae Sitaru, este de departe unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din România. El nu a putut să ne dea un răspuns clar despre implicarea pe care o va avea la formarea Fondului Mutual. “Luni avem Adunarea Generală cu toți membrii Asociației și vom lua decizia. Trendul este să facem parte din fond dar nu mă pot pronunța. Vom discuta problema pe toate părțile și vom vedea ce se va decide”, a spus fermierul.

    Cornel Stroescu

    Cornel Stroescu este dispus să plătească și 50 de euro pe hectar

    Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale face agricultură în județul Mehedinți, zonă grav afectată în acest an de secetă. Tocmai de aceea spune că înființarea unui Fond Mutual este “vitală” pentru fermierii din România. Mai mult el opinează că fermierii care nu se înscriu în fond ar trebui să fie sancționați de statul român astfel încât să nu mai primească despăgubiri dacă sunt afectați de secetă. Fermierul spune că este dispus să plătească și 50 de euro pe hectar. Acesta cultivă în jur de 1.500 de hectare. “Fondul Mutual ar trebui să fie cumva obligatoriu. Eu pentru secetă aș fi dispus să plătesc și 50 de euro pe hectar cu atât mai mult cu cât zona noatră este secetoasă. Un lucru foarte bun ar fi ca fiecare fermier să aibă propriul cont astfel încât acesta să nu piardă banii în condițiile în care să zicem nu au nevoie de despăgubiri. Plus că se mai pune și problema angajaților care să gestioneze acest fond”, ne-a declarat Stroescu.

    Stefan Poienaru

    Ștefan Poienaru: 20 de euro/ha pentru înființarea fondului și 10 euro/ha cotizație anuală

    Cu mii de hectare lucrate, ing. Ștefan Poienaru ne-a declarat că inițiativa în sine este binevenită atâta vreme cât merge pe ideea “de la fermieri pentru fermieri”. “Adică să nu reprezinte o concurență în asociații, federații sau alte forme de afiliere. Din păcate ideea fondului a fost deturnată de tot felul de interese sau de certuri cine să facă parte din conducere. Cred că nici Ministerul Agriculturii nu a avut suficientă voință astfel încât să se mobilizeze și să pună la punct un plan bine gândit. Așa că există anumite grupuri care doresc să controleze aceste fonduri pentru că este vorba de sume foarte mari de bani. Personal, dacă fondul va fi bine pus la punct eu sunt de acord să plătesc orice sumă se decide la înființarea acestuia”, ne-a spus fermierul. El adaugă că, dacă vine vorba de bani, lucrurile sunt de două feluri: o cotizație anuală pentru despăgubiri și o cotizație la înființarea fondului. “Pentru că ne gândim la despăgubiri dar trebuie să ne gândim că trebuie un sediu, o bază solidă de unde să se plece. Pentru asta cred că poate fermier poate participa cu o sumă modică de înființare de 20 de euro pe hectar. Cotizația de 10 euro pe an pe hectar nu cred că ar fi o problemă pentru vreun fermier. În final ar trebui să funcționeze ca un fond de investiții iar banii care nu se cheltuie trebuie plasați în niște condiții avantajoase și aceste cotizații necheltuuite se pot întoarce normal totla fermieri. Dar deocamdată ministerul trebuie să pună la aceeași masă asociațiile profesionale și mai ales să cadă de acord, că degeaba îi aduce față în față dacă nu ajung la un consens”,mai spune Poienaru.

    Gavrilă Tuchiluș: “Dacă Fondul Mutual nu se poate face la nivel național, măcar să fie făcut pe zone”

    Gavrilă Tuchiluș este unul dintre cei mai puternici agricultori din România, conform Agrointeligența Top 100 fermieri, care a recunoscut anul trecut meritele gălățeanului nu doar în sectorul zootehnic, ci și în cel al culturii mari. Spune că este de acord cu înființarea unui fond mutual unic, iar dacă nu se poate face la nivel de țară cu toți fermierii, măcar să fie făcut pe zone și după aceea centralizat. „Eu sunt dispus să dau 10 euro pe hectar și atunci nu mai stăm să așteptăm de la nimeni pomană. Nu știu dacă este mult sau puțin dar cred că este o sumă corectă. Eu nu am făcut un calcul dar sunt dispus să mă aliniez deciziei pe care o iau colegii mei. Sunt de acord să facem organizații puternice, noi să dăm ora exactă nu de sus în jos”, ne-a înpărtășit Tuchiluș.

    Fermierii care cotizează la Fondul Mutual nu sunt scutiți de abonamentul la irigații

    La Fondul Mutual pot participa toți fermierii fie că vin din sectorul vegetal, legumicol, pomicol sau zootehnie. Pe lângă cotizația pe care teoretic ar trebui să o plătească, fermierii care sunt “legați” la sistemul național de irigații mai trebuie să scoată din buzunar anual 20 de lei în plus pe hectar pentru abonamentul anual pentru irigații. La prima vedere cele două propuneri s-ar putea bate cap în cap întrucât irigarea terenului ține piept secetei și atunci fermierul nu ar trebui să mai scoată din buzunar și bani pentru irigații. Greșit însă, pentru că prea puțini fermieri au sistem de irigații pe tot terenul. Este și cazul lui Laurențiu Baciu care spune că are doar 300 de hectare din 2000, irigate. Restul rămân “descoperite” și completează cotizația pentru Fondul Mutual. “Propunerea pntru abonamentul la irigații este de 20 lei la hectar, dar o să vedem care este suma finală. Deocamdată nu este bătută în cuie. Banii sunt destinați pentru mentenanța stațiilor. Statul se apucă și întreține sistemul. Practic, acest abonament este plătit pentru suprafața irigată. Eu de exemplu am 2.000 de hectare din care doar 300 irigate. Pentru restul de 1.700 plătesc alți bani pentru Fondul Mutual. Știu că legea a trecut de Camera Deputaților și va putea fi pusă în aplicare cât de curând”, ne-a declarat fermierul.

    Fondul Mutual  – benevol sau obligatoriu?

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a avansat recent ideea că fermierii care încasează subvenții de la APIA ar utea fi obligați să adere la un Fondul Mutual. „Se solicită o modificare în legislație prin care să se introducă o obligativitate a fermierilor care primesc subvenții, plăți de la APIA, de a intra cu o cotă foarte mică în Fondul Mutual. În felul acesta ne asigurăm că lucrurile funcționează mult mai bine. Este solicitarea pe care au făcut-o federațiile fermierilor pentru a porni un astfel de proiect”, a spus Daniel Constantin.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Sprijin pentru fermierii din România afectați de creșterea prețurilor! Lista cu noile restricții anti-Covid! Masca – obligatorie în toate spațiile publice închise și deschise! Rodbun – apel către companiile din agribusiness să sprijine eforturile medicilor din prima linie

    Ultimele știri

    Anunţ APIA pentru fermierii care aşteaptă banii pe subvenţii! Concluziile unui fermier din Ialomița. Ce produse a folosit ca să aibă producția dorită de pepeni Adrian Pintea, APIA: Plata avansului din subvenții – finalizată în 3 săptămâni!