România a ajuns groapă de gunoi pentru organele de pasăre
agrointeligenta.ro
România a devenit în ultimul timp piaţa ideală de desfacere pentru organele de pasăre refuzate în afară. Preţurile sunt mici, dar te pasc toxiinfecţiile şi bolile cronice.
Când tocmai credeam că am scăpat de pulpele americane congelate, alte două produse de import fac „ravagii” printre românii cu bani puţini şi bugete diminuate de criză: ficăţeii şi pipotele congelate, la preţuri de nimic: variază între 6-7 lei/kg la ficăţei şi 10 lei/ kg la pipote. Adăugând termenele mari de valabilitate, „chilipirurile” nu au cum să lase consumatorii indiferenţi.
Pe piaţa românească, oferta de produse congelate s-a îmbogăţit în ultima vreme cu tone de ficăţei, pipote, pulpe de pasăre şi pui congelaţi aduse din Brazilia, Argentina, Spania. În Brazilia, puii sunt crescuţi în sistem intensiv şi hrăniţi de multe ori cu făinuri proteice („mortăciuni”). Pe multe pieţe din afară nu mai există de mult timp cerere pentru astfel de produse. Aşa că…ajung în România.
În spatele preţurilor modeste este însă un adevărat pericol alimentar. Nutriţioniştii atrag atenţia consumatorilor asupra riscurilor. Calitatea mărfii lasă de dorit, iar despre termenele de valabilitate, care merg şi până la doi ani, experţii în alimentaţie susţin că sunt de-a dreptul exagerate, chiar şi în cazul produselor congelate. Condiţiile de păstrare, care impun menţinerea unei temperaturi de minus 18 grade Celsius sunt greu de respectat: să ne gândim numai la distanţa imensă pe care o au de parcurs containerele peste Ocean şi apoi pe continent, pentru a ajunge la destinatar.
Potrivit medicilor, nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor poate avea ca efect apariţia unor toxiinfecţii alimentare severe cu consecinţe grave asupra organismului. Pe termen lung, se poate ajunge însă la afecţiuni mult mai grave. „Indiferent de provenienţă, produsele congelate au un regim special, pentru că din momentul congelării şi până ajung pe masa consumatorului, lanţul frigorific trebuie să fie continuu, nu trebuie să sufere niciun ciclu decongelare-recongelare. Ceea ce este foarte greu de respectat în magazinele româneşti, unde ba se mai întrerupe curentul, ba temperatura nu este cea prescrisă. Aţi luat vreodată temperatura la raft? Puteţi avea surprize”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.
Acesta avertizează că în cazul în care produsul este decongelat, îi scade calitatea nutriţională, dar şi cea microbiologică. Urmarea: creşte riscul de îmbolnăvire, mai ales în cazul copiilor şi persoanelor cu imunitate scăzută.
Organele, mai ales ficăţeii, au un risc mai mare de contaminare cu bacterii în timpul eviscerării (cele mai frecvente sunt Helicobacter Pylori, Campilobacter şi Salmonella). Nici măcar prepararea produselor la temperaturi foarte ridicate nu poate distruge definitiv aceste microorganisme. „Mai mult, în momentul în care încălzim foarte mult carnea, pe lângă faptul că scade mult calitatea nutriţională, se secretă nişte compuşi care pot provoca alergii severe, până la şoc anafilactic”, mai spune specialistul în nutriţie. Consumul de carne păstrată în condiţii improprii creşte riscul de boli cronice (printre care cele mai frecvente sunt bolile de inimă şi cancerul), precum şi rata morbidităţii şi a mortalităţii.
Autorităţile sanitar-veterinare susţin că producătorul este responsabil de siguranţa produsului, indiferent de unde vine acesta. După aceea, importatorul trebuie să facă şi el analizele produselor, după care urmează „filtrul” care se face de către marile reţele de magazine la aprovizionare, susţine Constantin Lupescu, director în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Aceasta nu înseamnă încă că nu se întâmplă să apară şi nereguli în urma controalelor efectuate de instituţia pe care o reprezintă. În general, este vorba de expirarea termenelor de valabilitate sau de termene care nu se văd bine. Magazinele sunt amendate cu sume de până la 10.000 euro.
Parcursul produselor congelate de la producător la consumatorul final este alambicat şi, de multe ori, la limita dintre lege şi infracţiune, spun jucători de pe piaţă cu referire directă la preţurile la raft. Dincolo de calitatea îndoielnică, evaziunea este un alt motiv pentru care produsele ajunse la raft au preţuri scăzute. La preţuri aşa de mici, te gândeşti că „asemenea lucruri nu sunt legale”, spune Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
