• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agro-interviul de luni. Andrei Măruțescu, președinte AISR: ”Tratarea semințelor cu neonicotinoide este mai sigură decât aplicarea pesticidelor în vegetație”

    Gabriela Gimbășanu -

    Alianța Semințelor din România, structură care înglobează cei mai importanți jucători de pe piața națională de profil, are de la începutul acestei luni un nou Consiliu Director, mandatat de Adunarea Generală să conducă activitățile Alianței pentru perioada 2015 – 2016. Andrei Măruțescu, noul președinte al AISR, cunoscut mai ales prin activitatea sa de Head Corporate Affairs în cadrul Syngenta România, vorbește în cadrul unui interviu Agrointeligența despre proiectele Alianței, dar și despre ce așteptări au companiile din industria semințelor și mai ales fermierii în contextul provocărilor ce se anunță deja pentru 2016.

    Felicitări pentru noua poziție pe care o ocupați în cadrul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR). Ca președinte al acestei structuri care sunt țintele, care sunt prioritățile dumneavoastră pentru perioada următoare, pe această zonă?

    Alianța Industriei Semințelor din România, este o asociație, este o alianță a companiilor producătoare și care comercializează semințe în România. Avem activitate în România de 3 ani și suntem deja 11 membri în cadrul Alianței. Principalul nostru obiectiv pe care îl continuăm, îl avem în prim-plan și pentru anul care vine este să consolidăm, să continuăm să avem o comunicare deschisă, o abordare deschisă față de toți partenerii noștri. Trebuie să avem o colaborare și o comunicare permanentă cu toți factorii de decizie, cu partenerii noștri, cu toate asociațiile de fermieri. Trebuie să avem această abordare continuă de colaborare. În primul rând această asociație are ca prim obiectiv să apere interesele industriei semințelor din România. Vorbim despre o industrie destul de mare, alianța noastră acoperă în momentul de față aproximativ 70% din piață. Desigur, în contextul cadrului legislativ european și al problemelor legislative din România, avem interesul să putem să purtăm permanent un dialog deschis cu toți factorii de decizie, cu toți partenerii implicați în asigurarea unei bune stări și unei continuități pozitive, un trend pozitiv pentru agricultura din România.

    VIDEO – Prioritățile AISR pentru 2016

    Care sunt provocările industriei semințelor în România în acest moment și mai ales în perspectiva anului 2016?

    Și pentru anul 2016 desigur că ne așteptăm la foarte multe schimbări legislative. Vă pot da câteva informații legate de provocările din industria semințelor. Continuăm și anul aceasta să promovăm la nivel de fermier, la nivel de cultivator, agricultor în România, folosirea semințelor certificate. Considerăm că o sămânță bună este punctul de plecare, elementul esențial pentru a avea o productivitate și o recoltă sănătoasă și bogată. Totul pleacă de la semințele pe care le folosești. În acest sens, avem un plan continuu de comunicare către toți partenerii, către toți cei care lucrează în agricultură, în așa fel încât aceștia să cunoască beneficiile utilizării unei semințe certificate. Apoi avem mai multe proiecte, acțiuni pe partea legislativă, legate de câteva aspecte care se discută chiar la nivelul comunității europene, precum nevoia de a avea un prag, un nivel tehnic aprobat la nivelul comunității europene, privind impurificarea accidentală a semințelor cu semințe modificate genetic. Din păcate, la nivel european, pe partea de semințe nu s-au făcut progrese majore în ultimul timp și așteptăm semne de la Comisia Europeană, în speranța că la nivel comunitar se va da o direcție și pentru țara noastră și pentru toate țările cu privire la stabilirea unui prag tehnic privind impurificarea accidentală cu OMG. Susținem ca industrie acest subiect important pentru noi, având în vedere și problematica organismelor modificate genetic la nivel european.
    Un alt subiect de interes vine dinspre Comisie către noi și aici mă refer la noile tehnici de ameliorare. Este un subiect de interes în momentul de față, există mai multe tehnici noi de ameliorare, de a obține o sămânță, o plantă, să zicem pe căi mai rapide, mai eficiente, să poți să ai acel caracter pe care ți-l dorești în sămânță. Această legislație, această directivă, discuția pe această nouă legislație deschide un nou orizont cu privire la modul în care se pot folosi noi tehnici de ameliorare, pentru a obține plante (new plant breeding techniques – n.r.). Rămâne de văzut cum vor fi încadrate aceste noi tehnici în legislație. Se discută în momentul de față la nivelul comunității europene dacă acestea să intre sau să nu intre în contextul legislației care reglementează în momentul de față OMG.
    Mai departe, dacă ne uităm, proprietatea intelectuală reprezintă un alt subiect de interes pentru industria noastră. Avem un plan de comunicare pe care vrem să-l lansăm din 2016, legat de cât de important este să înțelegem că inovarea în cercetare vine cu un cost. Acest cost se regăsește în prețul semințelor, dar fermierii trebuie să înțeleagă, la fel ca toți cei care folosesc semințe de înaltă genetică, că aceste semințe vin la pachet cu un cost. Acest cost înseamnă și proprietate intelectuală, care în multe cazuri se găsește în sămânță, dar și în multe alte sectoare, la anumite cereale și așa mai departe. Aceste costuri nu sunt întotdeauna recuperate de cei care aduc pe piață aceste varietăți, soiuri. Acesta este un alt punct, un alt obiectiv pe care îl abordăm în cadrul Asociației.
    Totodată, ne dorim să continuăm colaborarea și parteneriatul pe care l-am consolidat, l-am construit și dezvoltat în ultimii ani, cu celelalte asociații de profil. Avem o colaborare strânsă și intensă cu celelalte asociații profesionale ale fermierilor, celelalte asociații de profil, asociații din industrie, fie că vorbim de industria de protecție a Plantelor, de asociația care se ocupă de Biotehnologii în România (AgroBioechRom – n.r.). Vrem să ne consolidăm aceste parteneriate, iar împreună să reprezentăm o voce pentru a ne apăra interesele comune și a rezolva diferitele probleme în beneficiul fermierilor. Este foarte important ca noi, ca industrie să mergem cu un mesaj comun, cu un punct de vedere comun vizavi de autorități, vizavi de comunicarea în piață, de modul cum abordăm aceste subiecte.

    Păstrând discuția despre fermieri, cum simțiți că s-a schimbat relația dintre ei și companiile din industria semințelor și mai ales cum se raportează agricultorii la aceste noi direcții: sămânță certificată, drepturi intelectuale? Practic și fermierii sunt implicați – unii direct, cei din producția de semințe, și toți indirect, ca beneficiarii ai acestor tehnologii.

    Avem o platformă de comunicare prin care ne adresăm fermierilor. Încet, încet fermierii au început să înțeleagă acest lucru, că primul punct pentru a avea o cultură bună, o cultură sănătoasă este sămânța pe care o alegi. Companiile și-au dezvoltat și au în România produse de ultimă generație, hibrizi care indiferent de cultura despre care vorbim, performează. Acești hibrizi au diferite caractere adaptate diferitelor regiuni geografice din România. Ne adresăm tuturor fermierilor pentru că toate companiile membre din AISR au portofolii complexe de produse. Fiecare companie are portofoliul ei, dar la nivel global, privind politicile, privind comunicarea despre sămânța certificată, de exemplu, este un interes al întregii industrii. Nu trebuie să uităm că o sămânță de calitate duce la o producție de calitate și la ceea ce ne dorim: să creștem productivitatea. Ne dorim să avem producții mari, să avem producții stabile și să avem producții constante în condițiile limitării folosirii resurselor. Știm că populația globului este în creștere, va trebui să producem mai mult cu mai puțin. Trebuie să creștem eficiența producției și sămânța joacă și ea un rol important aici, iar fermierii au început să înțeleagă acest lucru. Vedem și în România producții foarte mari și competitive chiar și cu mediile din Europa. Nu în toate cazurile, dar majoritatea fermierilor români sunt fermieri care fac tehnologie.

    DSC_0237

    În ce măsură au acces fermieri români la ultimile tehnologii, la cei mai performanți hibrizi? Ce se folosește afară, ce se folosește în România?

    Fermierii au acces la ultimile tehnologii, iar companiile investesc miliarde de dolari anual în cercetare pentru a aduce pe piață produse din ce în ce mai bune, mai performante. Ne uităm la partea de producție, la partea de stabilitate a producției. În momentul de față există o valoare adăugată, la nivel global, adusă de cercetare, în valoare de 900 miliarde de dolari per total. Această sumă reprezintă valoarea adăugată adusă de cercetare pentru fermieri. Aici vorbim despre semințe, protecția plantelor, tot ce înseamnă inputuri în agricultură. Această valoare adăugată rezolvă, pe de o parte, problemele de stres biotic, pe care în momentul de față, în general, știința le stăpânește. Aici vorbim de o valoare economică de 300 miliarde de dolari ce este acoperită prin produsele companiilor care aduc pe piață hibrizi de ultimă generație, soluții tehnologice de ultimă generație, hibrizi toleranți la secetă, hibrizi rezistenți la anumite boli, anumiți dăunători etc.
    Pe de altă parte mai există o diferență de 600 miliarde dolari, la nivel global, de valoare economică adăugată, prin cercetare, destinată rezolvării problemelor de stres abiotic. Asta înseamnă că în momentul de față, știința și partea de cercetare-dezvoltare are ca obiectiv să rezolve și problema menținerii/creșterii producțiilor, în condițiile în care factorii de stres abiotic devin din ce în ce mai predominanți. Vorbim aici despre schimbările climatice, apariția unor forme de rezistență, modificarea distribuției bolilor pe diferitele regiuni, fie în Europa, fie în alte regiuni. Aceste lucruri vin cu cercetare și inovare.
    Toate aceste companii aduc pe piață inovare și fermierii români au acces la aceste produse. Pot să-și aleagă hibrizi adaptați regiunii lor. Toate companiile au specialiști, experți tehnici care fac testări și toate produsele din România sunt testate, adaptate zonelor specifice din țara noastră, pentru a oferi fermierilor acel produs de care ei au nevoie.

    Revenind la stresul biotic, noi în România avem o problemă, care revine în fiecare an, în fiecare sezon, folosirea neonicotinoidelor. Care este acum situația la nivel european, care sunt noutățile? Se vorbea la un moment dat chiar despre o ”derogare permanentă”, în sensul de a se da liber la folosirea neonicotinoidelor în tratarea semințelor. Pentru anul viitor dacă nu se ia această decizie super-optimistă, fermierii vor putea beneficia din nou, de o derogare țintită pentru România, o derogare temporară?

    Acesta este un subiect care a fost dezbătut și este un subiect de interes pentru România. Aș vrea să fac câteva clarificări pe acest subiect. Alianța Industriei Semințelor din România a militat, militează și sprijină în continuare demersurile ca fermierii români să aibă acces la această tehnologie care din păcate a fost restricționată în Europa. Noi susținem necesitatea folosirii acestor chimicale pentru că este foarte important să avem acces la o sămânță tratată la cele mai înalte standarde. Aici vorbim despre un tratament controlat, un tratament la care se folosește într-o doză foarte mică. Susținem tratamentul industrial, susține necesitatea ca fermierii români să aibă acces la această tehnologie, fiind că trebuie să recunoaștem că în România, față de alte părți din Europa, suferă, pentru că avem o serie întreagă de dăunători care sunt specifici numai zonei de sud-est, zona Balcanică. Alte țări nu au acești dăunători și pentru ei nu este o problemă. În România, restricționarea utilizării neonicotinoidelor a fost o problemă.
    Vreau să menționez faptul că aceste produse folosite la tratament sunt utilizate de 10 ani în România. Nu am văzut raportate, situații în ultimii 10 ani, să fi venit cineva să spună: ”da din cauza acestor substanțe, avem probleme cu polenizatorii, cu mediul, cu partea de biodiversitate”. Aș vrea să subliniez și faptul că, folosim acest termen de derogare și este important să înțelegem că acest regulament se implementează în toată Uniunea Europeană, în toate cele 28 de state membre, dar în România având în vedere că avem o situație specială, apelăm nu la o derogare de la acest regulament, ci în România se solicită autorizație temporară, care se poate solicita pentru orice substanță activă, care nu-i omologată în țară, să poată fi folosită într-o perioadă de timp limitată, în condiții controlate. Tratamentul la sămânță se poate face numai în România. Autorizația temporară este dată de către autoritățile din România pentru fermierii din România.
    Termenul de derogare ne induce ideea că derogăm de la un Regulament european, dar este de fapt aplicarea legislației pe pesticide care permite statelor membre să dea voie fermierilor utilizatori să folosească un anumit produs de protecție a plantelor, pentru că sămânța, din moment ce este tratată, devine un produs de protecție a plantelor și intră sub incidența legislației cei vizează protecția plantelor. Această legislație dă voie statului român să dea o autorizație temporară, să folosească aceste produse care nu pot fi folosite, nu neapărat pentru că au fost interzise în comunitate.
    Susținem cu tărie că este foarte importantă calitatea tratamentului aplicat la sămânță. Nu trebuie să mergem pe orice tip de tratament. Doza folosită pe aceeași suprafață de unitate, vorbim aici, de exemplu de 1 hectar, doza folosită la tratarea seminței este de 50 de ori mai mică, față de doza de tratament aplicat în vegetație.
    Această tehnologie de tratament oferă garanția fermierilor români că își pot proteja culturile și vă spun sincer că sunt mult mai sigure, față de tratamentele făcute în câmp deschis, unde pot avea loc și incidente. Sămânța dacă vine tratată industrial, substanța este deja pe ea, nu se poate greși doza, sau perioada de aplicare.
    În altă ordine de idei, s-a tot făcut referire la polenizatori, dar fermierii noștri au acces la o tehnologie foarte avansată și pot să-și decaleze semănatul și să-l facă cât mai devreme posibil, chiar dacă afară sunt 6-7°C, pot intra la semănat. Tocmai pentru că semănatul se face când temperaturile sunt destul de scăzute, nu văd să fie o problemă această discuție legată de polenizatori.
    Această problemă a neonicotinoidelor, inclusiv Comisia Europeană, a recunoscut că este multifactorială, nu neonicotinoidele sunt motivul pentru care se zice că există un declin al familiilor de albine. În Europa și în România dinamica populațiilor de albine este în creștere. Dacă este să punem astfel problema, albinele sunt foarte sensibile: și o ploaie poate afecta capacitatea unei albine de a zbura și de supraviețui. Vorbim de foarte mulți factori, nu neonicotinoidele sunt unicul factor care influențează bunăstarea polenizatorilor.
    Mesajul nostru ca industrie, este că avem nevoie și recunoaștem importanța albinelor, ne interesează această ramură și recunoaștem că noi fără polenizatori nu avem agricultură și apicultorii nu au albine fără agricultură. Este foarte important ca și noi, în calitate de companii membre în AISR să purtăm acest dialog de ambele părți și cu fermierii și cu apicultorii, să avem o deschidere pe acest subiect, pentru că toți avem un interes comun: vrem să avem o agricultură performantă și să avem și o populație de polenizatori sănătoasă.

    DSC_0230
    Dați-ne o veste bună pentru fermieri, vom putea vorbi despre o autorizare temporară în anul 2016 pentru utilizarea neonicotinoidelor?

    Această decizie aparține autorităților din România. Noi susținem ca industrie această inițiativă, am dori să ne asigurăm ca semințele pe care fermierii le folosesc sunt tratate industrial și sunt obținute prin tratamente industriale. Nu pot să spun eu în momentul de față dacă vom obține o autorizare temporară. Discuții au tot fost, dar nu putem vorbi de o autorizare permanentă pentru utilizarea neonicotinoidelor.
    La nivel comunitar există posibilitatea să se ridice interdicția cu privire la utilizarea acestor substanțe, dar în acest moment Comisia Europeană este într-o fază în care nu face altceva decât să strângă date și informații. Această perioadă de analiză a informațiilor științifice a fost deja finalizată. Vorbim practic despre o revizuire a literaturii științifice disponibilă astăzi și care să permită să se reevalueze decizia. Dacă vorbim despre neonicotinoide, foarte multe state membre au optat pentru obținerea unei derogări sau a unei autorizări temporare, local, în țările lor. În Bulgaria s-a dat derogare la floarea-soarelui, derogare a primit chiar și Marea Britanie. Sunt foarte multe state care au solicitat acest lucru pentru că recunosc că nu au și nu există în momentul de față un înlocuitor pentru neonicotinoide. Ce poate fi mai bun decât să ai tratamentul pe sămânță, sămânța intră în pământ, protejează planta în primele stadii de dezvoltare și așa fermierul ajunge să aibă o cultură uniformă.

    Din ce ați urmărit, când credeți că vom avea un răspuns din partea Comisiei Europene, bun sau rău?

    Este greu de preconizat, nu putem spune nimic în momentul de față. Nu ne rămâne decât să așteptăm. Perioada în care se deliberează depinde foarte mult de lucrările Comisiei Europene. Evident că o să vorbim iarăși despre o propunere pe care statele membre o vor dezbate, pentru că deciziile la nivelul comunității europene sunt foarte mult influențate de ce fac statele membre. Evident sunt state membre cu o putere mai mare în CE, state membre cu o putere mai mică. Dar România este destul de vocală și reușește să-și impună punctul de vedere. România susține oficial necesitatea folosirii neonicotinoidelor din mai multe motive simple: nu au fost raportate probleme reale și este o tehnologie pe care fermieri o știu, o cunosc și este mult mai sigură decât aplicarea de pesticide în vegetație.

    Fermierul român are acces la tehnologia de ultimă generație, îl ajută și pământul, fiind considerat unul dintre cele mai fertile din Europa, dar cu toate acestea atunci când se trage linie, media producțiilor înregistrate în România este situată întotdeauna sub media europeană. Care ar fi motivele?

    Această situație este o realitate în România, iar acest lucru are la bază două aspecte: fermierii au acces la tehnologie dar pentru a beneficia de ea au nevoie și de putere financiară. Tehnologia este o investiție. Dacă ne uităm la producțiile medii, în România avem 4 milioane de fermieri și dacă facem o raportare totală nu putem spune că toți fermierii din România folosesc o tehnologie de ultimă generație pentru a atinge nivelul de producție din Europa. România este o țară vulnerabilă schimbărilor climatice. Ați văzut că avem ani cu producții foarte bune, ani, cum a fost și 2015, în care cantitatea de precipitații a fost destul de redusă și implicit producțiile au scăzut.
    Este foarte important să avem o clasă de fermieri care să adopte aceste tehnologii să folosească sămânță certificată și să știți că avem mulți astfel de producători în România. Important este să reținem faptul că, rolul industriei producătoare de semințe este să aducă cercetarea și dezvoltarea pe masa fermierului, să aducem aceste unelte rezultate din cercetare în mâna fermierilor, să poată să aibă acces la aceste tehnologii și să le folosească atunci când au nevoie.
    S-a discutat foarte mult în ultimul timp în România, aspectul legat de motivul pentru care fermieri români nu cultivă OMG, acele produse care astăzi sunt avizate la nivel comunitar și ar putea fi cultivate pe o suprafață mult mai mare. Fermierii nu au nevoie de ele și găsesc soluții alternative. În momentul în care un fermier are la dispoziție mai multe tehnologii este decizia lui de a alege care tehnologie i se potrivește cel mai bine și la care are acces. Dacă ne uităm în Spania, vorbim despre 10.000 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic cu rezistență la un dăunător – Ostrinia (Ostrinia nubilalis Hb.-Sfredelitorul porumbului – n.r.). Ne tot întrebăm de ce la ei se cultivă atât de mult și la noi atât de puțin. Răspunsul este simplu: ei au nevoie și când un fermier are nevoie de o tehnologie apelează la ea. Aceasta este rolul nostru: să avem tehnologia disponibilă și ea să poată ajunge la fermier.

    Care este procentul în care sunt prezente companiile străine pe piața din România?

    Sămânța pe care fermierul român o cumpără de la companiile care comercializează astfel de sămânță poate fi fie produsă și obținută în România, fie să fie adusă de afară. În cadrul Alianței Industriei Semințelor din România avem companii mari care produc sămânță în România. 4-5 companii mari din AISR au stații de producție sămânță în România. Odată au cercetarea, pentru că și producerea de sămânță are nevoie de cercetare, au stații de procesare, de prelucrare, de pregătire a semințelor, au parteneriate/contracte cu fermieri să producă sămânță. Tot acest proces aduce un capital și un beneficiu țării. Gândiți-vă la valoarea economică adăugată de acest sector, prin producerea de sămânță în România, care este re-vândută tot în țară. Avem o valoare adusă statului, pentru că plătim taxe, impozite, creem locuri de muncă și acest lucru aduce un beneficiu pentru țara noastră. Sunt companii mari care produc sămânță în România, iar noi susținem producerea de sămânță în România.

    DSC_0225

    Acum la final, în calitatea dvs. de președinte al Alianței Industriei Semințelor din România, ce mesaj doriți să transmiteți pentru companiile care sunt membre, pentru fermierii cu care colaborați și pentru celelalte organizații cu care doriți să continuați parteneriatul de până acum?

    Ne aflăm la final de an, un an greu pentru toată lumea, a fost un an cu multe provocări și dorim în primul rând să le mulțumim tuturor colaboratorilor, partenerilor, fermierilor cu care am lucrat pentru buna colaborare. Considerăm că succesul este al tuturor și numai prin faptul că lucrăm împreună putem avea rezultate și performanță în agricultură. Dorim să le urăm tuturor Sărbători Fericite, să aibă liniște acasă și să se bucure de sărbători alături de cei dragi lor. Să fim sănătoși, să avem Sărbători Fericite și un an 2016, mai bun, un an cu o recoltă mai bogată și să ne ajute Dumnezeu să avem parte și de o vreme bună. Să avem cu toți afaceri prospere, să colaborăm împreună, pentru că da, colaborarea reprezintă cheia succesului în afaceri.


    Te-ar mai putea interesa

    MADR: Sumă majorată pentru plata subvenției APIA către fermieri! Plăți finale APIA: 235 lei/ha – subvenția minimă pe care o primesc acum fermierii în conturi! Iarnă în toată regula în mai multe județe! Drumuri acoperite cu zăpadă și trafic îngreunat!

    Ultimele știri

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, vine în România la tăiatul porcului AMRCR solicită noii coaliții majoritare să renunțe la “taxa de solidaritate“ și să sprijine mediul de afaceri Subvenții bovine 2021: Plățile rămân blocate pentru crescătorii care așteaptă banii de la APIA!