Afaceri cu şi pentru micii fermieri
agrointeligenta.ro -
Dacă furnizorii de inputuri se orientează în general către marii agricultori, un antreprenor din Timişoara a ales o altă strategie. Pentru el, mai importanţi sunt micii fermieri, cei care produc pentru familie, dar mai au ceva si pentru „piaţă”.
Ferme mici există în toată Europa de Sud şi produc cantităţi importante pentru piaţă (carne, ouă, legume). Și în România, această pătură există şi va continua să crească, povesteşte Horia Cardoş, patronul Agroland, cel mai mare lanţ de magazine pentru fermieri din România. Oricum ei nu constituie o concurenţă la adresa marilor exploataţii, care pot ieşi la export, în timp ce fermele de familie pot asigura hrana la intern.
„Nu trebuie să creşti un milion de păsări pentru a avea un venit sustenabil pentru familie. Ideea e să nu devină fermieri medii, ci să producă pentru familie. Nu vor ajunge să-şi cumpere Ferarri, dar vor putea să-şi diversifice producţia, de la păsări să treacă la legume, de exemplu”, spune Cardoş.
Dacă un astfel de model are succes în alte ţări, de ce n-ar avea şi la noi, mai ales că tot mai multă lume este interesată de hrana pe care o consumă?, se întreabă antreprenorul, care este pe cale să deschidă prima „băcănie” pentru clienţii săi, unde aceştia îşi vor putea vinde produsele. Și nu sunt singurele planuri de viitor.
O poveste, începută acum 16 ani
Ideea construirii unei afaceri care să aibă drept clienţi micii fermieri i-a venit lui Cardoş de la unguri, unde magazinele care furnizau puişori de o zi aveau succes acum vreo două decenii. Antreprenorul din Timiş a început cu furaje pentru animale, apoi a adus şi puiţori de o zi – nu doar pui de găină, ci şi de raţă, curcă sau gâscă ăn timp-, după care gama s-a tot diversificat, de la seminţe, produse pentru grădină, până la echipamente pentru adăposturile animalelor.
O vreme a fost singur pe piaţă, însă cu timpul au mai apărut şi alţi jucători. Spre deosebire de ungurii de la care s-a inspirat care au dat de mult faliment, pentru că aveau produse ieftine, de slabă calitate, după cum spune Cardoş, afacerea Agroland s-a dezvoltat, nu doar la nivel regional, ci în întreaga ţară. Ba chiar mai mult, fermierii din zona graniţei au ajuns acum să treacă în România şi să se aprovizioneze din magazinele Agroland. La momentul actual, reţeaua Agroland numără 190 de magazine, în 28 de judeţe, numărul clienţilor depăşind 200.000. Cât despre afaceri, ritmul de creştere este de circa 25% anual, iar la 3-4 ani vorbim de o dublare a acestora, afirmă Cardoş. În 2012, Agroland a avut o cifră de afaceri de circa 12 milioane de euro.
Pentru că modelul său de business a avut succes, în urmă cu vreo opt ani, antreprenorul a luat decizia să extindă conceptul la nivel naţional, deschizând primele magazine în franciză. Chiar dacă numărul unităţilor s-a mărit, primăvara tot mai vezi coadă la magazine, semn ca fermierii mici sunt interesaţi să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie în gospodărie. Pe ei contează şi Cardoş, pentru care fermele de familie constituie „baza” creşterii României. „Marii fermieri au piaţa lor, cei mijlocii se dezvoltă şi devin mari. Baza sunt fermele de familie care produc pentru consumul propriu, iar surplusul îl pot da la piaţă”, susţine Cardoş.
Afacerea Agroland
– 12 milioane de euro în 2012
– ritm de crestere anual de 25%
– reţea de 190 de magazine, din care în franciză 165
– planurile de viitor prevăd ieşirea şi pe piaţa externă, nu cu furaja sau pui de o zi, ci cu utilaje pentru fermieri, în ţările din jur
– platforma de vânzări produse online şi offline în sprijinul micilor fermieri,
