Fermierii acuză: Traderii de cereale, singurii cu profituri grase şi când e producţie mare şi când e secetă
agrointeligenta.ro -
Singurii fericiţi care câştigă gras din agricultura românească sunt traderii de cereale, spun agricultorii. Ei manipulează preţul când producţia este foarte bună, dar si atunci când este extrem de slabă, iesind întodeauna pe profit. În detrimentul fermierilor români.
Fermierii locali sunt obligaţi să-şi vândă producţia chiar din câmp pentru că nu dispun de silozuri autorizate în care să stocheze recolta în aşteptarea unor oferte de preţ mai bune. Aşa că traderii au o mare marjă de manevră în manipularea preţurilor. Vinovat de acestă situaţie este, potrivit agricultorilor, Ministerul Agriculturii, care nu a aloca fonduri pentru a-i sprijini pe fermieri să construiască silozuri. Ei arată cu degetul ministerul şi pentru distrugerea zootehniei, şi implicit a lanţurilor de distribuţie, agricultorii fiind privaţi, astfel, de un debuşeu important pentru recolta lor.
”Traderii sunt singurii care câştigă din agricultura românească în orice situaţie. Într-un an bun impun preţurile pentru că ei au capacităţi de stocare, le trag în jos şi exportă pe rupte. Într-un an secetos importă şi ridică preţurile. Ei sunt cei care trag sforile şi câştigă din orice situaţie. Doar agricultorii români pierd mereu”, consideră Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.
Acesta nu este singurul deranjat de lipsa de alternative a fermierilor în relaţia cu traderii.
”Ei (traderii -n.r.) fac legea pe piaţă. Cine dă banul, ăla dictează. Mai ales în câmp, când vin să cumpere producţia pe preţuri de nimic. Pot să scadă preţul cât vor pentru că ştiu că mulţi fermieri români n-au unde să depoziteze grâul. Nu-ţi convine, dar ce poţi să faci?”, susţine Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.
Agricultorii cred că marele atu al traderilor sunt capacităţile lor imense de stocare care le permit să manipuleze preţurile.
”Traderii adună grâu de prin ţară la 7.500-8.000 de lei vechi kilogramul iar apoi îl vând cu vapoarele la 11.000 de lei vechi kilogramul. Acestea sunt marile afaceri din agricultură” , Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.
Fermierii susţin că Ministerul Agriculturii nu şi-a propus niciodată cu adevărat să sprijine construcţia de silozuri şi că ”primul siloz” nu a fost decât o temă electorală care a sucombat imediat după alegeri.
”De primul siloz s-a ales praful. Acestea nu sut altceva decât teme preluate de la agricultori şi aruncate populaţiei înainte de alegeri. Nimeni n-a vrut niciodată cu adevărat să susţină construcţia de silozuri. Este doar praf în ochi. Am cerut Ministerului Agriculturii să facem depozite pe asociaţii, să le umplem cu cereale, pentru că din 2005 nu mai putem vinde decât din depozite autorizate. Nu ne-a băgat nimeni în seamă pentru că sunt interse mari în joc. Ale traderilor, dar nu numai”, spune Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.
Agricultorii sustin că lipsa de interes a ministerului pentru sprijinirea construcţiei de silozuri este cu atât mai ciudată, cu cât investiţiile nu sunt chiar atât de mari.
”Primul siloz n-a funcţionat niciodată. O celulă de 500 de tone costă cam 5.000 de euro. Nu sunt bani mulţi, dar din căte ştiu eu, din 2008 guvernul nu a alocat niciun ban pentru construcţia de silozuri”, afirma Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.
Și, ca şi cum lipsa spaţiilor de depozitare n-ar fi suficientă, a fost pusă pe butuci şi zootehnia românească, care absorbea o mare parte din producţia de cereale.
”Am ajuns să numărăm pe degetele de la o mână fermele zootehnice mari, care ar fi putut prelua uşor grâul şi orzul fermierilor români. Trebuie să dezvoltăm urgent fermele zootehnice pentru a sparge monopolul traderilor şi a fi absorbită producţia fermierilor”, spune Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.
Marii traderi de cereale care operează în România – Cargill, Alfred C. Toepfer, Glencore, Bunge, Ameropa, Nidera sunt, fără excepţie, companii cu capital străin.
Potrivit datelor Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), principalii traderi de cereale din România, care vând la export mai toată producţia destinată pieţelor externe, au avut în 2010 o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro, faţă de 810 milioane de euro în 2009, pentru ca afacerile cumulate să ajungă la 1,3 miliarde de euro în 2011. Deşi au afaceri de miliarde de euro, primii cinci traderi din România abia dacă au împreună câteva sute de angajaţi.
Cel mai mic număr de angajaţi îl are, de exemplu, traderul olandez Nidera. Biroul de la Bucureşti al companiei avea în 2010 doar 16 angajaţi, fiecare dintre aceştia aducând companiei nu mai puţin de 6 milioane de euro anual
