Ştiri agricole

Cum pot deveni rentabili micii fermieri: cu plantaţii de căpşuni şi fructe de pădure

O asociaţie de horticultori şi legumicultori din Argeş a gasit soluţia pentru ca fermierii cu suprafeţe de până la 5 ha să devină profitabili: plantaţiile de căpşuni, care aduc câştiguri chiar din primul an.

Legumicultorii au depus la Ministerul Agriculturii un proiect de revitalizare a satului românesc, scopul fiind activarea unui segment important de fermieri care acum nu produc nimic sau lucrează în pierdere, prin înfiintarea unor afaceri mici, cum ar fi plantaţii de căpşuni sau fructe de padure, dupa cum sustin reprezentantii asociatiei. Proiectul presupune investiţii de aproximativ 30.000 de euro si ar putea fi realizat din fonduri europene şi de la buget.

”Am fost la Dezvoltare Rurală (n.r.- PNDR) şi am depus un plan de revitalizare a satului romanesc care să aibă la bază înfiinţarea de exploataţii mici şi profitabile, cuprinse între unul şi cinci hectare, folosindu-ne de programele de reconversie a culturilor, ferme care să aibă mici sisteme proprii de irigaţii. Scopul proiectului este reconversia tinerilor pentru agricultură şi înfiinţarea de afaceri mici şi rentabile. Ne-am gândit în special la exploataţii de căpşuni şi fructe de pădure, la pomicultură – piersici, caişi, meri, etc şi la viţă de vie cu struguri de masă. Dacă s-ar adopta sistemul de până la cinci hectare, cel puţin 500.000 de fermieri ar putea fi integraţi în sistem şi ar deveni profitabili, dacă îi luăm în calcul şi pe cei care au lucrat până acum prin Italia sau Spania şi s-au întors înapoi în sat din cauza condiţiilor economice”, a declarat pentru Agrointel, George Lazăr, vicepreşedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni.

Fermierii ar putea fi stimulaţi să intre în asociaţii mici pentru a accesa mai uşor fondurile provenite, în special, din sumele destinate reconversiei culturilor.

”Banii pentru investiţii vor fi daţi fermierilor prin intermediul unor mici cooperative cu 20-30 de hectare fiecare care să se ocupe de ambalarea şi distribuţia mărfii, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Agricultorii ar putea fi stimulaţi prin lege să se asocieze pentru că, de exemplu, la alcătuirea proiectului pentru finanţare ar primi 25 de puncte dacă are o exploataţie individuală şi 50 de puncte dacă face parte dintr-o cooperativă de profil. Banii ar putea să provină din fondurile destinate reconversiei suprafeţelor, adică 12.170 de euro plus 1.500 de euro pentru defrişarea suprafeţelor iar restul ar fi contribuţia Ministerului Agriculturii. Programul ar putea fi implementat rapid dacă s-ar folosi aceste fonduri pentru reconversia culturilor. Dacă azi s-ar depunde proiectul, în şase luni ar veni banii”, a continuat Lazăr.

Cât costă un hectar de căpşuni

Cel mai profitabil şi mai facil proiect ar fi, în opinia fermierului argeşean, înfiinţarea de culturi de căpşuni. Conform proiectului Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni depus la Ministerul Agriculturii, explotaţiile trebuie să aibă sub un hectar de teren pentru că, peste această suprafaţă, intervin costurile mari cu forţa de muncă. Pe lângă materialul săditor, ar fi nevoie de un sistem de irigaţii propriu, un depozit frigorific tampon pentru păstrarea pentru o perioadă scurtă a producţiei până va fi transferată către distribuitori şi o maşină frigorifică cu o capacitate de cel mult două tone. Valoarea întregului proiect standard ar trebui să fie de circa 30.000 de euro.

”Un sistem de irigaţii primar plus foraj până la 80 de metri plus bazin n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro. Dacă nu ar fi nevoie de puţ, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigaţii pentru o exploataţie de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe şi filtre. Nu este o investiţie foarte mare având în vedere că vorbim despre legume şi fructe, produse mai scumpe decât restul culturilor. Materialul săditor pentru căpşunărie costă 0.17 cenţi firul, adică la 40.000 de plante la hectar rezultă o investiţie de 6-7.000 de euro iar lucrările de dezinsecţie iniţiale, obligatoriu de făcut, ajung cam la 4.000 de euro la hectar. La acesta se mai adaugă folia de agrotextil care costă 1 leu metrul pătrat, de unde mai rezultă alte 2.000 de euro pentru un hectar. Un depozit frigorific tampon de 10 metri pe 10 metri ar costa cam 3.000-4.000 de euro pentru că nu vorbim de ceva sofisticat, ci doar despre o încăpere izolată şi o instalaţie de aer condiţionat. În fine, o maşină frigorifică ar mai fi pe undeva pe la 10.000 de euro”, a estimat horticultorul argeşean.

Punerea la punct a micilor exploataţii ar putea fi doar un prim pas pentru că apoi producţia care nu poate fi exportată în Rusia sau Uniunea Europeană ar putea fi transformată în conserve, gemuri sau sucuri. Mai ales la speciile sâmburoase, asociaţiile ar putea aplica pentru fonduri europene pentru a infiinta mici făbricuţe de 400.000-500.000 de euro care să absoarbă producţia în exces şi să vină cu produse cu valoare adăugată mare, aşa cum se întâmplă, de fapt, în ţările din Occident. Urmatorul pas ar fi accesarea de fonduri europene pentru construcţia de depozite în marile bazine legumicole.


Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!