OBICEIURI ȘI TRADIȚII POPULARE pentru AJUNUL CRĂCIUNULUI!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de moș Ajun.Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți. Conform tradiției Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.
Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
Stăpânii de oi pun un brus mare de sare, învelit bine, sub pragul, casei peste care se umblă, unde îl lasă să stea până în ziua de Ales,-22 Aprilie, – când îl vor scoate, îl vor mîcina, îl vor amesteca cu tărâțe și-l vor da oilor în mâncare. Cu împrumut nu se dă nimic în aceasta zi, căci cei ce caută să ceară sau să împrumute, fac aceasta numai ca peste an să aibă noroc la furtișaguri, ca să nu fie prinși. Afara de aceasta se crede că cel ce dă, își dă din casă tot norocul; „n-ai să ai pâne și huieț în casă are să fie, iar găinile vor mânca totul în gradină”. Cine împrumută foc în această zi, își împrumută sieși supărare și pagubă.
Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet. O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.
Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.
Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului sunt următoarele:
- Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;
- În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”;
- Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit;
- Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor;
- La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți;
- În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc.
- Coșurile se mătură și funinginea se arunca prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, după cum a fost încărcat coșul cu funingine. Alții pun aceasta funingine pe la rădăcina pomilor, ca să se încarce pomii de poame; alții o aruncă pe sub pomi și pe straturi, ca să nu facă viermi. Cenușa se dă afară în această zi, numai după ce se dă de pomană sare și ceapă. Unele gospodine păstrează această cenușă, pe care o strâng de pe vatră pe nemâncate și o amestecă cu gunoiul ce-l strâng din casă, iar primăvara, când întocmesc straturile pentru sămănături, presară cenușa și gunoiul peste ele.
În seara de 24 spre 25 Decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, se obisnuiește să meargă cetele de copii, alcătuite din doi, trei, patru, și câte odată și mai mulți, din casă în casă, cu colinda, moș-ajunul, bună-dimineața, colindilul sau bună dimineața la moș-ajun. Copiii își colindă gazdele care îi răsplătesc cu fructe, nuci sau chiar dulciuri în funcție de posibilitățile materiale.
În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.
În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.
Surse selective: www.crestinortodox.ro, www.traditii-superstitii.ro
