Mazărea furajeră revine în planul de culturi de la Agromec Vișina. Ce avantaje are această leguminoasă?
Gabriela Gimbășanu -
Mazărea furajeră a fost în ultimii ani tăiată de pe lista culturilor agricole din marile exploatații agricole. Noile obligații privind subvențiile agricole, dar și schimbările meteorologice au determinat unii fermieri să se întoarcă la mazăre ca una dintre leguminoasele care facilitează accesul la plata pe înverzire.
Una dintre marile ferme unde din acest an, mazărea revine în câmp este Agromec Vișina, exploatație din județul Olt unde se lucrează 3.500 de hectare cu multe probleme și un climat specific ce pune mari piedici fermierilor. Pentru că ferma nu dispune de sistem de irigații care să facă rentabilă cultura de soia, Ștefan Stănescu, co-proprietar la Agromec Vișina, ne-a declarat că a luat decizia de a reintroduce mazărea în schema de cultură.
”În toamnă am semănat 1.016 hectare de rapiță care a avut o răsărire uniformă, astfel că toate solele au intrat bine pregătite în iarnă. Tot în toamnă am pus și 1.400 de hectare de grâu. Diferența rămâne pentru culturile de primăvară, floarea-soarelui, porumb și mazăre. Nu este primul an în care punem mazăre în fermă, am mai pus și în 2010 și în 2011, după care am făcut o pauză, dar revenim acum. Pentru anul acesta vom pune undeva la 250 de hectare cu mazăre furajeră. Încă nu am ales soiul sau hibridul pe care vom merge, am prospectat piață și încă nu suntem hotărâți”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Ștefan Stănescu, asociat în cadrul fermei Agromec Vișina.
2.600-3.000 kg/ha producția medie la mazăre
Manifestând pretenții moderate pentru sol și nivel de precipitații, cultura verde oferă producții extrem de bune, comparabil mai mari decât dacă fermierul ar alege să cultive soia la neirigat. Cu un nivel de producție satisfăcător și fără prea multe investiții, cei care aleg să cultive mazăre reușesc să își acopere costul pe hectar și să obțină și un profit important tocmai datorită faptul că traderii caută mazăre și oferă și un preț bun la valorificare.
”În anii trecuți, când am cultivat mazăre am obținut o medie de 2.600-3.000 kg/ha. Dacă pot spune așa, anul agricol ce tocmai s-a încheiat a fost al mazării, fermierii care au cultivat anul trecut au obținut producții și de 4.000 kg/ha. La acest nivel de producție nu doar că îți scoți investiția pe hectar, ci rămâne și un plus. Mai mult, mazărea prezintă avantajul că, după recoltare, planta care îi va lua locul va înregistra un spor de producție tocmai pentru că mazărea a fost acolo, fiind fixatoare de azot. Un alt lucru extrem de important este faptul că traderii de cereale caută mazăre furajeră, iar valorificarea ei nu aduce probleme”, ne-a explicat tânărul fermier motivele care l-au determinat să aleagă cultura de mazăre în locul celei de soia.
Mazărea se cultivă pe solurile sărace în elemente nutritive
Mazărea furajeră se numără printre culturile verzi susținute prin noua Politică Agricolă Comună pentru că îmbunătățește calitățile solului, reducându-se astfel folosirea fertilizanților sau a îngrășămintelor chimice. Cultura prezintă cerințe modeste față de sol, tocmai de aceea cei de la Agromec Vișina o vor cultiva pe acele sole problematice identificate cu ajutorul aplicației AgriSo.
”Pentru cultura de mazăre scanăm din satelit solele, utilizând aplicația AgriSo și identificăm solele care au probleme. Pe acele sole punem mazăre tocmai pentru a le redresa și pentru a le readuce la un nivel mult mai bun, fixând azotul în sol cu ajutorul culturii de mazăre. Cu ajutorul acestei culturi, pământul se reface mult mai repede”, ne-a spus Ștefan Stănescu care, împreună cu vărul său, Mihai Stănescu, a dezvoltat aplicația AgriSo pentru managementul complet al fermelor.
Pregătirea terenului pentru cultura de mazăre
După eliberarea terenului de resturi vegetale, toamna se realizează o arătură adâncă de 28-32 cm. Este indicat ca înainte de efectuarea acestei lucrări să se încorporeze în sol 50-75 kg s.a./ha fosfor şi 50-75 s.a./ha potasiu urmând ca în primăvară concomitent cu pregătirea patului germinativ să se aplice 45 kg s.a./ha azot. Pentru ca solul să fie fără buruieni se realizează o erbicidare preemergentă și una postemergentă cu produsele consacrate de pe piață.
Primăvara, la începutul lunii martie se aplică o lucrare de discuit și una de grăpat în vederea pregătirii patului germinativ. Dat fiind faptul ca mazărea este o specie sensibilă la atacul bolilor şi dăunătorilor se recomandă o rotaţie anuală. Bune premergătoare sunt culturile de castraveţi, tomate, ardei, cartof, care părăsesc terenul devreme şi-l lasă curat de buruieni.
Mazărea se seamănă între 1 și 10 martie
Mazărea germinează la temperaturi de 4-5ºC. La aceste valori, răsărirea are loc in 10-12 zile. Epoca optimă de semănat pentru mazăre aparţine, de regulă, perioadei 1-10 martie. Se seamănă în rânduri echidistante, cu distanta între rânduri de 15-20 cm şi între plante/rând de 5 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm în condiţiile unei bune pregătiri a patului germinativ. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar este de 170-180 kg/ha.
Pentru prevenirea răspândirii atacului gărgăriţei mazării, seminţele ce urmează să fie semănate se vor trata chimic prin gazare, de către personal autorizat sau termic timp de 5-6 zile cu temperaturi de -3ºC.
Recoltarea începe când 70% din păstăi au ajuns la dezvoltarea normală, iar boabele la maturitatea de consum. Pe suprafeţe mici, recoltarea se face manual, în 3-4 etape la 2-3 zile.
Citiși și:
Cum se cultivă mazărea
Mazărea de toamnă: cultura care aduce primii banii în fermă! Cât de profitabilă este această leguminoasă?
Mazărea furajeră, cultura viitorului: Are un preț bun și este foarte cerută la export
Subvenții 2017. Agromediu: cuantumuri la hectar și condiții pentru toate cele 8 pachete de sprijin
