Cultura cartofului în 2017: preț mic la poarta fermei, investiție mare la hectar și suprafețe tot mai retrânse
Gabriela Gimbășanu -
De prețul cartofului în 2017 depinde viabilitatea acestui sector în România, având în vedere costurile ridicate pentru înființarea unei astfel de culturi dar mai ales importurile cu care trebuie să concureze fermierii români. Despre piața cartofului și perspectivele sale pentru acest an am discutat cu președintele Federației Naționale Cartoful – România, Gheorghe Boțoman, care încă de la început ne-a subliniat faptul că în 2016 s-au cultivat cu 50.000 de hectare mai puțin de cartofi de consum, iar producția medie a scăzut de la 16 tone/ha, cât s-a înregistrat în 2015, la 15 tone/ha.
15 tone/ha- producția medie națională de cartofi
”Producătorii profesioniști care sunt și membri ai Federaţiei Naţională – Cartoful din România au avut realizări bune și foarte bune în anul precedent. Asta înseamnă o producție medie la hectar in jur de 35 de tone și un cartof de foarte buna calitate. Producția medie la hectar înregistrată anul trecut în România a fost mai mică decât în 2015. Dacă în 2015 am avut aproape 16 tone/ha, în 2016 producția s-a situat la cca 15 tone/ha”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Gheorghe Boțoman, președintele Federaţiei Naţionale – Cartoful din România.
35.000 de hectare cu cartofi în documentele APIA
Suprafețele de cartof cultivate pentru consum se află în declin. Dacă cifrele oficiale până în 2015 spuneau că avem până în 200.000 de hectare de cartof, datele recente arată că suprafața a scăzut undeva la 150.000-160.000 de hectare.
”Cu toate acestea, în documentele APIA se găsesc înregistrate numai 36.000 de hectare cultivate cu cartof. De la 36.000 de hectare și până la 150.000 de hectare este o diferență colosală. Probabil o suprafață rezonabilă se găsește la micii producători care nu declară suprafața la APIA”, ne-a spus președintele F.N.C – România.
Prețul cartofului românesc la poarta fermei: 50-60 de bani pe kilogram
”Anul trecut prețul la cartof a fost unul foarte mic: s-a vândut și cu 0,35 lei/kg și 0,40 lei/kg în cazuri fericite. Ne aflăm la începutul lui 2017 și prețul la cartof a cunoscut o ușoară creștere, astfel că se vinde cu 0,55-0,65 lei/kg. Vorbim despre prețul cartofului la poarta fermei”, ne-a spus reprezentantul cultivatorilor de cartof.
Investiție de 0,45-0,50 lei pentru kilogramul de cartof
Fără îndoială că prețul pe care cultivatorii îl obțin la valorificarea producției este cel care a determinat o reducere substanțială a suprafețelor cultivate cu cartofi. Barabula, a doua pâine a românului, nu mai asigură profitul necesar care să-i motive pe fermierii să cultive sau să mărească suprafețele.
Tehnologia de cultură pentru cartof nu este deloc ușoară, această plantă necesitând foarte multă atenție din partea cultivatorului mai ales în anii cu precipitații bogate, când gradul de infestare cu boli și dăunători este unul ridicat. La cartoful de consum, investiția normală, pentru o tehnologie medie, într-un an fără probleme este de 0,45-0,50 lei/kg.
”Dacă ajungem la capitolul financiar, un fermier care vinde cartoful sub 0,50 lei/kg lucrează în pierdere. Motivul pentru care au scăzut suprafețele cultivate cu cartof în România, în ultimii ani este legat de prețul cartofului. Dacă prețul cartofului la poarta fermei nu este de cel puțin 0,55 lei/kg atunci cultura nu este rentabilă. Prețul ideal pentru cartof ar trebui să fie de cel puțin 0,70 lei/kg, chiar un leu”, explică liderul producătorilor de cartofi din România.
Cartoful pentru sămânță – declin total
O parte importantă a costurilor cu înființarea unei culturi de barabule este reprezentată de investiția în genetică. Cum suprafețele cu cartof pentru sămânță s-au redus substanțial în ultimii ani, cea mai mare parte a geneticii este adusă din import.
”Avem nevoie de sprijin, fie el și cuplat mai ales la cartoful de sămânță. Aici e o altă discuție foarte laborioasă. Dacă nu plantezi un cartof sănătos biologic nu poți visa la producții mari sau performante. Calitatea materialului de plantat influențează peste 50% calitatea și cantitatea producției. Cultura cartofului de sămânță în România s-a prăbușit, mai avem în prezent câteva sute de hectare, sub 700 ha certificate. Majoritatea cartofului destinat însămânțării vine din import”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro Gheorghe Boțoman, președintele Federaţiei Naţionale – Cartoful din România.
Citiți și:
Ce sprijin cuplat plătește APIA pentru cultura cartofului de sămânță recoltat în 2016
Costul înființării unui hectar de cartofi îi sperie pe fermieri
Nemulţumirea producătorilor de cartofi: Se cer doar cei de dimensiuni mari. Partea bună: Românii sunt cei mai mari consumatori de cartofi din UE
De ce sunt mai buni cartofii de Covasna
