• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a reușit ȘTEFAN STĂNESCU să obțină o RECOLTĂ DE 6 TO/HA LA RAPIȚĂ ȘI 5,2 TO/HA LA MAZĂRE!

    Roxana Dobre -

    Secretul care face diferența! Folosirea unei aplicații de monitorizare și management în fermă, soft dezvoltat de verii Ștefan și Mihai Stănescu, a crescut semnificativ anul acesta producțiile obținute pe hectar. Ștefan Stănescu, cel care este și asociat la ferma Agromec Vișina, o afacere cu 3.600 de hectare din județul Olt, spune că datorită aplicației AgriSo a scos anul acesta o producție de 6 tone pe hectar la rapiță, pe anumite sole, și un record de 5,2 tone la hectar la mazăre!

    Ștefan Stănescu a explicat în exclusivitate pentru Agrointeligența -www.agrointel.ro ce a dus la performanța din acest an și cum au crescut producțiile pe hectar față de anul trecut.

    ”Mazăre nu am avut anul trecut iar la rapiță am scos undeva la 3.600 (kilograme pe hectar – n.r). Noi estimăm o medie de peste 4,6 tone la hectar pe 1.015 hectare de rapiță. În care am testat cam toți hibrizii de top care sunt acum în piață și avem deja doi hibrizi la care am obținut rezultate în anumite sole și de peste 6 tone la hectar. Este vorba despre Hybrirock de la KWS și DK Exstorm de la Monsanto”, a explicat Ștefan Stănescu, unul dintre asociații de la AgroMec Vișina și co-fondatorul AgriSo – www.agriso.ro, alături de vărul său, Mihai Stănescu. 

    Acesta spune că folosirea aplicației în propria fermă l-a ajutat foarte mult astfel încât datorită scanărilor din satelit a organizat mai bine solele răsfirate și a îmbunătățit zonele cu probleme care au fost tratate individual.

    Am semănat variabil, am folosit scanările din satelit și ne-am organizat mult mai bine având în vedere că avem sole răsfirate și asta ne-a ajutat destul de mult. Am folosit foarte mult și scanările din satelit și am îmbunătățit acele zone roșii cu probleme, care apăreau în fiecare solă în anumite procente mai mici sau mai mari, și le-am remediat prin culturi, prin covor vegetal unde a fost cazul sau prin amendamente sau un alt tip de îngrășământ. Am tratat individual zonele cu probleme”, a mai spus fermierul.

    Aplicația AgriSo – secretul care face diferența

    În privința tehnologiei aplicate, Ștefan Stănescu spune că nu are un secret anume față de restul fermierilor dat utilizarea aplicației AgriSo este ”secretul care face diferența”.

    Să știți că acesta este secretul care face diferența. În rest am folosit o tehnologie normală, am semănat până în data de 10 septembrie toată suprafața de 1.015 hectare, am avut în toamnă 250 de  complexe 18:46 (fertilizat cu îngrășăminte starter n.r), un tratament cu Galera (erbicid postemergent n.r) și Agil (erbicit postemergent n.r) tot în toamnă, în primăvară 250 de uree (250 kg uree/ha n.r) și apoi cu 120 de azot. Și încă două tratamente cu foliar, bor și sulf. Și cam acesta a fost tot secretul. Dar, v-am spus, ne-a ajutat tehnologia pentru că avem semănători foarte performante care seamănă variabil și un lucru care face diferența, aici sunt detaliile prin care fermierii pot obține producții mari. Am aplicat variabil și semințele, cantitatea de sămânță la hectar în zonele mai slabe și respectiv mai bune. Și apoi am aplicat variabil și inputurile respectiv fertilizarea, acolo unde aveam un număr mai mare de plante la hectar am aplicat mai mult îngrășământ decât în zona unde aveam un număr mai mic la hectar. Și acest lucru ne-a ajutat destul de mult”, a mai punctat Ștefan Stănescu.

    Tot datorită aplicației AgriSo, mai exact a scanării făcute cu ajutorul dronei, a zonelor cu probleme, Ștefan Stănescu spune că a reușit să ”corecteze” solele cu probleme unde răsărirea era deficitară sau chiar absentă.

    ”Vă dați seama că ne-am structurat solele de așa natură astfel, spre exemplu, în zonele cu mai multe probleme unde avem zone de roșu am pus mazăre și acolo refacem structura solului prin cultura pe care am aplicat-o și la anul automat sola respectivă va deveni mult mai productivă. Inclusiv la cultura de mazăre am închis pe 250 de hectare cu 5,2 tone la hectar ceea ce este un record aici pe zona noastră”, a dezvăluit pentru Agrointeligența -www.agrointel.ro, fermierul din județul Olt.

    A primit semnale și de la alți fermieri care folosesc aplicația, că le-a crescut producția

    Pe lângă efectul scontat de economie la motorină sau lucrări agricole, Ștefan Stănescu spune că fermierii care au achiziționat aplicația AgriSo au avut în acest an și surpriza creșterii de producție pe hectar.

    ”Deja sunt semnale că crește și producția fermierilor, pentru că se organizează mult mai bine, și au foarte multe avantaje. Cei care folosesc scanările din satelit, le putem pune la dispoziție un serviciu în care în fiecare solă putem să măsurăm cantitatea de azot la fiecare moment, pe care o mai necesită planta la acel moment și știm exact când trebuie să intervenim și cum ar avea nevoie planta de îngrășământ în fiecare moment în parte astfel încât să nu asigurăm nici prea mult îngrășământ dar nici să fie sub nivelul optim de fertilizare”, descrie  Ștefan Stănescu precizia cu care lucrează aplicația pe care a dezvoltat-o.

    În privința propriei recolte, acesta spune că deja a vândut primele tone la un preț rezonabil. ”La acest moment vindem rapița către Alcedo cu 1.530 de lei pe tonă. La mazăre 82 de bani pe kilogram, tot la Alcedo. Recoltatul l-am început acum trei zile și suntem undeva la 30% din suprafață. Cam 350 de hectare am recoltat până acum, din cele 1.015 de hectare”, a mai explicat fermierul.

    Cantitate versus calitate la grâu

    La grâu, campania de recoltare nu a început încă dar Ștefan Stănescu ne-a dezvăluit că estimează o producție de circa 6 tone la hectar. Mai mult, acesta mai spune că de anul viitor va schimba strategia și o să meargă mai mult pe cantitate și mai puțin pe calitate urmând exemplu fermierilor din zonă care se așteaptă anul acesta și la 10 tone pe hectar.

    ”Grâul urmează, nu l-am recoltat încă și orz nu am avut. La grâu estimăm undeva în jur 6 tone. Acum să vedem după ce recoltăm care o să fie media. Peste 6 tone zicem noi. Acum nu este nicio mare diferență între un grâu de calitate și un grâu de mai slabă calitate. Noi pe viitor o să ne axăm să facem producții de cantitate mai mare fără să mai ținem așa mult cont de calitate. Pentru că nu-i o mare diferență și se pot obține și 10 tone la grâu și noi cam pe această tehnologie o să mergem de acum încolo. Deja au fost fermieri în zonă care au obținut peste 10 tone la hectar, la anumite soiuri de grâu”, a conchis Ștefan Stănescu.

    Citiți și:

    Cum au reușit verii Stănescu să economisească 300.000 de euro într-un an la Agromec Vișina


    Te-ar mai putea interesa

    Bursa cerealelor. Creșteri de preț la grâu, porumb și rapiță Una dintre cele mai cunoscute fabrici de lapte din România este scoasă la vânzare! Vremea se schimbă brusc. Alertă meteo de ploi, vânt puternic și ninsori în 22 de județe

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte