Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN: Dacă aş fi fermier în România m-aş orienta către producţia vegetală
Vlad Macovei -
Robert Rekkers, directorul Agricover Credit IFN, a acordat un interviu pentru cititorii Agrointel.
Olandezul este în România din 1998, când a preluat conducerea filialei locale a ABN Amro (actuala RBS). Din 2002 a preluat conducerea Băncii Transilvania, unde a fost director general timp de zece ani. De anul trecut, Rekkers s-a alăturat grupului Agricover.
Puteţi face un portret-robot al fermierului român?
Dacă vorbim de întreg grupul Agricover, noi lucrăm cu 3500-4000 de fermieri, persoane juridice sau PFA, deci avem o experienţă consistentă. Mulţi dintre fermierii români nu mai sunt la prima tinereţe, ceea ce înseamnă că au o experienţă impresionantă, venită chiar de cînd în agricultură era doar sistem de stat. Deci există foarte mult know-how. Este obişnuit cu greutăţile, băncile nu au finanţat cu adevărat sectorul agricol în ultimii 15-20 de ani, totuşi fermierul român s-a descurcat.
O tendinţă interesantă este că fermierii cu experienţă încep să fie ajutaţi de tînăra generaţie, fie că este vorba de copii, nepoţi, care vor prelua afacerea fie că este vorba de specialişti angajaţi. Astfel, ei devin interesaţi şi de noile tehnologii şi de ultimele tendinţe în domeniu. Combinaţia de know-how şi tehnologie îi va face pe fermierii români extrem de competitivi. Fie că vorbim de culturi mari, vegetale, fie că vorbim de ferme de porcine sau bovine.
Cît priveşte Agricover IFN, care este oferta şi cui vă adresaţi?
De la început, doresc să precizez că ne adresăm presoanelor juridice sau PFA. Deocamdată nu finanţăm persoane fizice, intenţionăm să ne orientăm şi către această clasă de fermieri dar probabil va mai dura cel puţin un an. Agricover IFN are o experienţă de cinci ani în finanţarea agriculturii, aşadar o experienţă solidă. De anul trecut am lansat credite pentru investiţii, pentru echipamente, irigaţii, silozuri dar avem şi soluţii de finanţare pe termen scurt, pentru capital de lucru. De asemenea, vorbim şi de credite pentru echipamente second-hand, care merg din ce în ce mai bine. Avem o ofertă bună.
Promisiunea noastră este să lansăm un produs nou pentru fermieri la fiecare trei luni. Pentru anul acesta estimez o creştere de 30% a finanţării acordate şi 500 de clienţi noi. Suntem flexibili în condiţiile de creditare: dacă garanţiile sunt pe măsură, dobînda este mai mică. Costurile de finanţare reflectă riscul. Oricum ne-am propus să nu ţinem fermierul în aşteptare: în circa şapte zile primeşte un răspuns la cererea de creditare, avem echipe mobile care preiau documentaţia, o trimit în centrală la analiză şi răspundem imediat. Nu vrem să devenim bancă, nu vrem să prefinanţăm fondurile europene care vin de la APIA. Noi ne adresăm nevoilor fermierilor şi încercăm să-i ajutăm cu soluţii complete.
Cît priveşte culturile de nişă sau exotice, pare o zonă interesantă, vom vedea ce putem face. Chiar doresc să-l cunosc pe cultivatorul de cătină despre care am citit pe agrointel.ro, să aflu mai multe despre business-ul lui.
Dacă ar fi să investiţi în agricultura românească, spre ce sector v-aţi orienta?
Ce se întîmplă în agricultura românească m-a fascinat în ultimii ani, încă de cînd conduceam Banca Transilvania. Agricultura are cel mai mare potenţial să devină un motor de dezvoltare. Sectorul IT este fluctuant, dacă lucrurile merg prost în Europa, atunci nici acest domeniu nu va creşte. Energia presupune investiţii mari, există şi aici influenţa fluctuaţiilor. Agricultura este pusă la adăpost de fluctuaţii, cererea va creşte constant, la fel şi preţurile. M-aş orienta către producţia vegetală, culturi mari în cîmp. Există mult pămînt şi mult potenţial de exploatare.
Analiza SWOT
Puncte tari – abundenţa de pămînt fertil, preţurile încă scăzute la teren agricol
Puncte slabe – problemele cu intabularea, lipsa investiţiilor în irigaţii
Oportunităţi – uriaşe, se poate face business profitabil în fiecare sector
Ameninţări – schimbările cilmaterice, este nevoie de risk-management
Notă: Acest articol a fost publicat în ediţia mai 2013 a revistei Agrointel.
