DECLARAȚIILE ”împăratului” cărților de rasă. TOADER NEAȚĂ, AGCTR, interviu EXCLUSIV PENTRU AGROINTELIGENȚA!
agrointeligenta.ro -
Programul ajutorul de stat pentru cărțile de rasă este considerat unul benefic, chiar dacă poate fi îmbunătățit, susține Toader Neață Împăratu, președintele Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR).
Toader Neață Împăratu, președinte al Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, susține că sprijinul de stat care constă în câteva milioane de euro pe an pentru ameliorarea producției va duce peste patru ani la producții de peste 10.000 de litri pe vacă.
Reamintim că Agrointeligența – agrointel.ro a început în ultimele săptămâni o campanie legată de acest program – denumit oficial Programul Cărților de Rasă – prin care am atras atenția asupra neajunsurilor din sistem. În special, faptul că banii (30 de lei pentru înregistrarea unui animal în Registrul Genealogic și 80 de lei pentru un control al producției) ajung în conturile unor asociații și nu în mâinile micilor fermieri.
Mai mult, așa cum a reieșit dintr-o primă verficare a Corpului de Control al Ministerului Agriculturii și cum ne-au recunoscut chiar reprezentanți din domeniu, o parte din controalele operative ale producției nu se fac, dar se încasează sprijinul financiar.
AGCTR este a doua asociație ca mărime din România, ca număr de membri, peste 1.200, și deține cărți de rasă pentru mai multe tipuri de taurine, dar în special Bălțata Românească. Agrointeligența-agrointel.ro a purtat un dialog cu președintele organizației, Toader Neață Împăratu pe tema acestui program finanțat de stat, denumit al cărților de rasă.
Agrointeligența: Este un program bun în opinia dumneavoastră?
Toader Neață Împăratu: Este un program foarte bun! Atunci când s-a început cu acest program al cărților de rasă a fost o idee foarte bună. Noi, România, nu a mai avut cărți de rasă de peste 20 de ani. A fost o prostie deființarea lor. Toate țările dezvoltate au astfel de cărți de rasă. Toate! Prin urmare este un program bun care trebuie susținut. Nu este corect să se spună că nu este util. Este o răutate.
Agrointeligența: Nimeni nu spune că nu este util un astfel de program, dar este bine aplicat?
Toader Neață Împăratu: Dacă ne uităm de unde am plecat, eram mai jos de genunchiul broaștei și unde suntem, eu zic că suntem pe un drum bun. Noi am luat cărțile de rasă de la zero. Nu exista nicio o informație despre ponderea raselor. În anii ‘80, atunci când am învățat eu zootehnie, și cred că atunci se învăța mai bine decât acum, se știa ponderea raselor și erau rase românești de Bălțată.
Sigur, ca în orice domeniu, se poate îmbunătăți aplicarea programului, însă noi asta facem ca asociație, învățăm fermierii an de an să aibă producție cât mai bună. Când asociația noastră a preluat cărțile de rasă, producția de lapte era de 3.000 de litri pe vacă, acum ajunge și la 7.000 de litri de lapte. Este un progres.
Agrointeligența: Și totuși, ce trebuie îmbunătățit?
Toader Neață Împăratu: Multe, mereu este loc de îmbunătățit. Sunt fermieri cu cinci vaci care poate nu erau interesați de amelioare sau poate erau fermieri cu mai multe vaci, interesați, dar care nu știu zootehnie. Noi îi învățăm pe toți să facă zootehnie de calitate. Pe micii fermieri cum să obțină o producție de lapte mai bună cu material seminal ieftin, iar pe marii fermieri cum să furajeze, cum să-și îngrijească vacile. Eu sunt în domeniu din 1984, am o experiență. Nu poți ști zootehnie bine nici dacă ești inginer agronom, așa că noi îi învățăm pe toți cum să aibă grijă de animale și să obțină o producție mai mare de carne de lapte sau de carne.
Agrointeligența: Considerați că se poate face amelioarare și în fermele, unele în zone retrase, cu 5-10 animale?
Toader Neață Împăratu: Da, sigur. Orice fermier este interesat să-i fie mai bine. Ca orice om de altfel. Așa cum unii își doresc o mașină bună sau nouă, așa și fiecare fermier vrea să-i meargă mai bine. Chiar și cel cu cinci vaci dintr-o localitate retrasă, și el vrea acest lucru. Am văzut de curând un reportaj tv dintr-un cătun. Când au fost întrebați oamenii din sătuc ce doresc, ei au spus că doresc curent electric pentru că nu au avut niciodată. Vedeți, așa e omul, vrea progres chiar dacă trăiește izolat. Așa sunt micii fermieri, vor să obțină mai mult lapte. De ce să obțină 3.000 de litri de lapte pe animal, când pot obține 5.000 de litri.
Agrointeligența: Și credeți că își vor permite material seminal pentru ameliorarea producției?
Toader Neață Împăratu: Sigur, noi avem deja doi tăurași de la care obținem material seminal al unei rase care este 100% românească. Poate nu le vom da micilor fermieri, nici nu are rost să facem asta pentru o vacă dintr-o fermă de gospodărie, material seminal pentru producții de 10.000 de litri pe cap de animal. Ar plăti mai mult și nici nu ar ajunge la astfel de cote. Însă, pot lua de la noi material seminal foarte ieftin de la tăurașii românești și să obțină 6.000 de litri, poate și mai mult, 7.000-8.000 de litri pe vacă. Cam atât se poate obține maximum într-o fermă mică.
Agrointeligența: Sunt opinii cum că fermierii mici nu sunt interesați de ameliorare.
Toader Neață Împăratu: Am văzut interviul cu Gheorghe Vaida dat publicației dumneavoastră. Însă eu cred că oricine se poate înșela. Chiar și Dumnezeu poate mai greșește, că ne iartă așa ușor. Nu cred că are dreptate domnul Vaida, micii fermieri sunt interesați de ameliorare. De fapt noi pentru micii fermieri muncim. Pentru că adevărul este că majoritatea vacilor din România nu se află în marile ferme, ci în micile gospodării, unde oamenii au câteva vaci. Nu se poate face ameliorare doar în anumite ferme, ameliorare se face la nivel național.
Agrointeligența: Aveți tauri pentru reproducere?
Toader Neață Împăratu: Da avem de anul trecut deja tauri, anul acesta avem doi de la care recoltăm material seminal.
Agrointeligența: Care sunt prețurile pe care le cereți?
Toader Neață Împăratu: Am făcut un calcul, cam 8 lei pe paietă, cu tot cu echipament, mănuși etc.
Agrointeligența: Care sunt prețurile unor mostre din Germania?
Toader Neață Împăratu: Cam un euro pe paietă, poate și mai mult, un euro și jumătate. De fapt eu cred că de aici a și pornit scandalul cărților de rasă. Pentru că în urma acestui program, noi, poate și alte asociații, vom distribui pe piață material seminal care va intra în competiție cu materialul seminal adus din import de anumite firme. De exemplu la Târgu-Mureș este un centru care distribuie material seminal importat, nu cred că le convine acum să aibă concurență internă. Noi, oferim material seminal al unei rase autohtone, la prețuri mai ieftine și la o calitate superioară. Nu cred că le convine celor din Târgu-Mureș acest lucru. Programul cărților de rasă nu este benefic pentru anumite afaceri, însă este util fermierilor.
Agrointeligența: Dumneavoastră aveți o fermă de vaci?
Toader Neață Împăratu: Da, am o fermă de 300 de capete.
Agrointeligența: Care este nivelul de amelioare pe care vreți să-l obțineți de la tăurașii selectați?
Toader Neață Împăratu: Rezultatele nu se vor vedea imediat, la anul, ci peste patru ani. Este o muncă grea. Nu este ușoară zootehnia, acest lucru trebuie știut. Nu e ușor să te trezești la cinci dimineața să dai de mâncare animalelor așa cum trebuie…
Prieteni în Ministerul Agriculturii – zero
Agrointeligența: Ați spus la un momendat o cifră, 10.000 de litri pe cap de animal, aceasta este ținta ameliorării?
Toader Neață Împăratu: Da, poate și mai mult, de ce nu?! Am lucrat foarte bine și suntem mândri că după 20 de ani țara noastră are acum, pentru prima oară după două decenii, tăurași de prăsilă rezultați dintr-o rasă complet autohtonă care vor da material seminal care va ajuta la ameliorarea producției de lapte și de carne. Este o reușită foarte importantă. Acești tăurași sunt o reușită de care sunt mândru. Bine, poate nu sunt cei mai performanți tăurași din Europa, dar sunt printre primii 20, să spunem.
Agrointeligența: Sunteți prieten cu directori din Ministerul Agriculturii?
Toader Neață Împăratu: Deloc. Eu nu sunt prieten cu nimeni din Ministerul Agriculturii. Este foarte mult spus acest lucru. Cine spune acest lucru poate nu cunoaște ce înseamnă prieten. Însă, da, îi cunosc pe directorii din minister, sunt poate amic cu ei și atât. Se poate spune că sunt amic cu directorii din minister pentru că este normal. Când este o problemă în zootehnie, ca reprezentant al asociației, mă duc la minister să rezolvăm problema. Unde să mă duc, cu cine să vorbesc? Nu este normal acest lucru?! Poate uneori mă duc la ministrul Agriculturii, asta înseamnă că sunt prieten cu ministrul?! Deloc, îl cunosc pentru că sunt în domeniu, după cum v-am spus, de peste 20 de ani.
Agrointeligența: Știți de controale operative ale producției care nu au loc, în asociația dumneavoastră sau în altele?
Toader Neață Împăratu: Nu, nici nu cred că este posibil așa ceva. Spuneți că aveți date că s-au întâmplat în anumite județe. Nu știu ce s-a întâmplat acolo, nu sunt de la noi. Asociația noastră este foarte bine organizată. Noi ne controlăm chiar între noi. În plus, când un controlor merge pe teren el primește semnătură și ștampila fermei unde face controlul, altfel nu se fac decontările. Suntem verificați de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și de Agenția Națională în Zootehnie. Nu se poate greși. Noi nu greșim.
Agrointeligența: V-a controlat Corpul de Control al ministrului?
Toader Neață Împăratu: Da, ne-a verificat cu atenție. Așteptăm acum rezultatele, nu cred că vor fi probleme. Vom anunța rezultatele contolului la asociația noastră.
Carte de vizită – Toader Neață Împăratu
Președintele Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România este inginer zootehnist din 1984, având o experiență în domeniu cu care se mândrește. Este de orgine din Vrancea, acolo unde are și o fermă de vaci. Asociația sa este bine reprezentată în teritoriu, pentru că AGCTR a preluat specialiștii din teritoriu ai Agențiaie Naționale în Zootehnie, atunci când instituția de stat a intrat într-un program de restructurare.
Campania Agrointeligența continuă!
Decizia autorităților de a ”pasa” cărțile de rasă din zootehnie și menținerea Registrului Genealogic către asociațiile de profil din România a fost analizată de Agrointeligența – agrointel.ro, la patru ani de la aplicarea sa.
Reamintim că Agrointeligența a dezvăluit că din 2015 statul a dat anual milioane de euro către șase organizații care și-au asumat să realizeze Cărțile de rasă pentru animalele din fermele cu personalitate juridică din România. Altfel spus, întocmesc un fel de cărți de identitate ale bovinelor și un fel carnet de sănătate al animalului în care sunt trecute rezultatele analizelor recoltate periodic din ferme.
Asociațiile care beneficiază de fapt de ajutorul de stat sunt:
1. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) Tip Simmental din Brașov;
2. Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine România (AGCTR) din Ilfov;
3. Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov;
4. Asociația Aberdeen Angus România din Sibiu;
5. Asociația Crescătorilor de Taurine Brună-Schwyz;
6. Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din Suceava.
Scopul acestui ajutor de stat are ca ultimă țintă, teoretic, creșterea producției de lapte prin ameliorarea raselor. Însă, practic, acest lucru nu se întâmplă.
2015
În anul 2015 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă achiziționată de unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77356 tone (‐7,8%).
2016
În anul 2016 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare de la unitățile zootehnice şi centrele de colectare a crescut cu 32655 tone (+3,6%).
2017
În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).
Materiale Agrointeligența din campania destinată cărților de rasă
• Schema ajutorului de stat acordat prin programul cărților de rasă, cum ajung banii la asociații și nu în buzunarele micilor fermieri – link articol
• Fermierii au confirmat problemele dezvăluite în cadrul campaniei – link articol
• Reacția lui Zoltan Haller, vicepreședintele Asociația Crescătărilor de Vaci Bălțata Românească – link articol
• Poziția lui Valer Sician, director Semtest BVN Mureș despre specialiștii implicați în ameliorare – link articol
• Poziția specialistului Gheorghe Vaida legată de modul cum se face ameliorarea producției cu banii din sprijinul financiar acordat de stat – link articol
