Străinii amatori de pământuri ar putea avea de așteptat. România cere amânarea liberalizării pieței terenurilor agricole?
agrointeligenta.ro -
Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia sunt țările Uniunii Europene care au obținut de la Comisia Europeană o prelungire a perioadei de tranziție și, implicit, a amânării momentului liberalizării pieței terenurilor agricole și forestiere. Potrivit Tratatului de aderare semnat de România, de la anul, cetățenii europeni ar avea liber la achiziționarea de pământuri, dar, la fel ca ”suratele” din UE, țara noastră ar putea cere și ea ca acest lucru să fie amânat până când fermierii autohtoni ar putea face concurență străinilor cu bani.
Problema a fost ridicată de fostul ministru al agriculturii, deputatul Dan Ștefan Motreanu. ”România a obținut o perioadă de 7 ani de restricții dar începând cu 1 ianuarie 2014, statul român este obligat să liberalizeze piața terenurilor agricole și forestiere permițându-se achiziționarea acestora de către cetățenii U.E sau ai Spațiului Economic European. Precizez, pe această cale, că respectarea acordurilor încheiate de către statul român la momentul semnării „ Tratatului de aderare a României și Bulgariei” la Uniunea Europeană reprezintă o obligație de onoare a statului român”, declară liberalul într-un comunicat de presă remis redacției Agrointel.ro.
Terenurile noastre sunt foarte ieftine față de restul Europei
Deputatul, care a adresat astăzi un document Ministerului Agriculturii, consideră că fermierii românii nu sunt încă pregătiți să facă față concurenței. ”Trebuie să constatăm că în cei 7 ani de „grație” nu au avut loc schimbări spectaculoase în ceea ce privește clarificarea statutului proprietății, nu s-a rezolvat problema cadastrului și nici înscrierea în cartea funciară pentru o mare parte din suprafețele de teren. Mai mult, s-a menținut , aproape ca la momentul aderării, aceeași majoră discrepanță între valoarea pe hectar din România și alte state membre. Ca să nu mai vorbim despre eșecul constituirii clasei de mijloc în spațiul rural, ce trebuia formată în principal din fermieri mici și mijlocii, care reprezintă o soluție sigură de revigorare a satului românesc”, mai spune Motreanu.
Potrivit datelor prezentate de Confindustria în anul 2012, cu privire la sectorul agricol din România, în prezent 8,5% din terenurile agricole ale statului român, adică aproximativ 700.000 de hectare sunt deja în proprietatea firmelor deținute de cetățeni străini în România. Dintre acestea, Italia deține 23,4%, Germania 15,5%, țările arabe 10%, Ungaria 8,2%, Spania 6,2%, Austria 6,1%, Danemarca 4,5%, Olanda și Grecia fiecare 2,4%, iar Turcia 0,8%.
Străinii, interesați să cumpere suprafețe mari
”Din analiza datelor statistice prezentate anterior se observă că deja o parte importantă a terenurilor agricole este deținută de cetățenii străini, ceea ce arată că există un interes în acest sens, și prin urmare, există riscul ca începând cu 1 ianuarie 2014 să se producă în România, pe fondul sărăciei, lipsei de capital și a unui sistem încurajator de creditare, un transfer masiv de proprietate către cetățenii străini. Toate acestea arată că, cel puțin la acest moment, pentru cetățeanul român nu există egalitate de șanse, principiu fundamental al UE, pentru acumulare de capital si dezvoltare, având în vedere că prețurile actuale ale terenurilor agricole sunt relativ mari în raport cu puterea de cumpărare, iar sprijinul acordat este mult sub cel mediu primit de fermierii din alte tari UE. Un alt risc care ar putea interveni, este acela în care o parte din investitorii străini să folosească această oportunitate doar pentru a crea o piață speculativă cu terenurile agricole în România, ceea ce ar pune în pericol securitatea agricolă a statului român”, atrage atenția fostul ministru.
Într-o situație identică s-au aflat alte țări precum Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia, state care au obținut amânarea omentului liberalizării pieței terenurilor agricole. ”Este drept că acestea au avut prin tratat posibilitatea ca după perioada de tranziție „ aceasta să poată fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum trei ani”, dar argumentele prezentate autorităților europene sunt aproape identice cu cele din realitatea românească, surprinse și în această întrebare. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că Polonia a obținut o perioadă tranzitorie de 12 ani și nici că România a susținut demersul acestor țări. Statul român, regăsindu-se într-o speță similară, ar trebui să beneficieze de același sprijin din partea țărilor partenere pe care le-a sprijinit”, declară Motreanu.
Comisia Europeană a acceptat solicitărilor altor state
Ca urmare al acestor solicitări, Comisia Europeană, prin semnătura președintelui acesteia, José Manuel Barroso, a acceptat prelungirea pentru o perioadă de trei ani a aplicării perioadei de tranziție pentru achiziționarea de teren agricol, păduri și teren forestier din către cetățenii U.E și al Spațiului Economic European (SEEE) astfel: pentru Ungaria conform deciziei 792 din 20 decembrie 2010; pentru Letonia, conform deciziei 226 din 7 aprilie 2011; pentru Lituania conform deciziei 240 din 14 aprilie 2011 și pentru Slovacia conform deciziei 241 din 14 aprilie 2011.
Motreanu atrage atenția că responsabilitatea în chestiunea terenurilor agricole este una comună și a solicitat Ministerului Agriculturii să mobilizeze ”la luptă” ”pe toți cei care pot contribui la acest deziderat, fie că vorbim de Parlamentul României sau de reprezentanții României în Parlamentul European, fie chiar de reprezentanți ai formelor de asociere cu relevanță europeană, etc., direct interesate în acest demers.”
