Știri

Ioan Tătăran, crescător de porci Mangaliţa: ”Tot ce scoatem la vânzare se cumpără cât ai bate din palme”

Mangaliţa este „porc de clisă”, dar analizele primite de la laboratoarele de biochimie alimentară confirmă că grăsimea obţinută are un conţinut de până la 70% de acizi graşi nesaturaţi, susţine inginerul agronom Ioan Tătăran.

Rasă nepretenţioasă cu imunitate ridicată

Porcul Mangaliţa se creşte uşor, nu e pretenţios la hrană şi are o rezistenţă mai mare la boli decât celelate rase obişnuite. Însă, perioada de creştere e mai mare, iar numărul de purcei rezultaţi la o fătare este şi el mai mic decât în cazul altor rase.

rsz_mangalicabestofbudapestcom_
„La porcii din rasa Mangaliţa perioada de creştere este de doi ani. După această perioadă porcul ajunge la peste 150 de kilograme. La un porc obişnuit, acesta poate fi tăiat doar după un an. La fel, la o fătare de la Mangaliţa se obţin 4-5 purcei faţă de 8-10 şi chiar mai mult la o rasă comună. În schimb, toate aceste dezavantaje sunt compensate de preţul de vânzare al cărnii. Carnea de porc Mangaliţa se vinde înviu şi cu 15 lei kilogramul, faţă de 8 lei / kilogramul pentru celelate rase. Cel puţin de Crăciun, acesta a fost raportul. Carnea Mangaliţa în general se vinde cu 50-80% mai mult decât carnea de porc obişnuită”, a declarat Ioan Tătăran, din localitatea Lăpuşel, judeţul Maramureş.
Crescător de porci Mangaliţa şi Bazna, Ioan Tătăran este şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Maramureş, iar recent, pentru a veni în spijinul crescătorilor a înfiinţa şi Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa „Nucu Moşii”.

Cu porcul la păscut

În prezent, în zona judeţului Maramureş, numărul porcilor Mangaliţa se apropie de 3.000. În perioada anilor ’60 însă, numai în Ardeal, în gospodăriile ţăranilor, erau crescuţi 500.000 de porci din rasa Mangaliţa.

rsz_mangalica_tarja
„Porcul de Mangaliţa mâncă orice resturi vegetale, dacă ai un loc lângă padure sau pajiste îî dai drumul să iasă să mănânce ce apucă: rădăcini, ghindă, iarbă şi altele. Pe vremea bunicului meu, porcii din gospodării erau adunaţi şi trimişi la păscut cu un porcar al satului. Perioada de creştere a porcului Mangaliţa este mai mare dar cantitatea de hrană este aceeaşi ca la porcii din rasa comună. Alt aspect important este că nu are nevoie de un adăpost special, este foarte rezistent la frig iar boala nu prea se prinde de el, are o imunitate ridicată la boli”, povesteşte preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.

Analizele confirmă: carnea poate fi consumată de cei cu boli cardiovasculare

Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa are parteneriate cu Institutul de Cercetări Alimentare, cu Institutul de Bioresurse Alimentare, cu Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda (unde există circa 100 de exemplare de porci din rasa Mangalita), dar şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină veterinară din Cluj.
Ioan Tătăran a precizat că, în urma unei analize solicitate Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti pe o bucată de slănină, a rezultă că ponderea acizilor graşi nesaturaţi este de 70%, aproape identică cu cea din carnea de somon.
„Noi am trimis la analize carnea de porc de Mangaliţa, la laboratoarele de la Larex, Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) şi Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA). În urma evaluării s-a stabilit că profilul lipidelor (lipidele sunt grăsimi importante pentru sănătate), acizi graşi nesaturaţi este de 65%, cantitate aproape identică descoperită şi în uleiul de masline, laptele de mamă, sâmburele de nucă sau grăsimea de somon”, a menţionat fermierul maramureşean.

Mangalita-varietatea-rosie
Porcul de Mangaliţa mai este denumit: porcul cu blană, porcul cu lână creaţă, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, porcul cu părul creţ etc. Carnea lor are mai multe vitamine şi un profil lipid deosebit pentru sănătate.
Crescătorii ştiu că Mangaliţa este un „porc de clisă”, „a fost şi este crescut în special pentru slănină, însă calităţile acesteia sunt deosebite şi poate fi consumată şi de cei cu suferinţe cardiovasculare”, a mai precizat crescătorul din Lăpuş.

Cererea depăşeşte oferta crescătorilor

„Tot ce scoatem la vânzare se vinde imediat. De Crăciun a fost o cerere imensă. Cererea în creştere de carne de porc Mangaliţa va determina cu siguranţă crescătorii să mărească efectivele din această rasă”, a mai spus Ioan Tătăran care deţine şi o carmangerie. Carmangeria din Lăpuş a inginerului agronom Ioan Tătăran a obţinut contracte pentru comercializarea produselor sale în mari lanţuri de magazine: Cora, Carrefour şi Real.

mangalita
„Vindem pe lângă carne şi specialităţi precum jambon, cârnaţi etc. Pe lângă marile reţele de magazine, avem numeroase cereri venite de la restaurantele din întreaga ţară. În acest an în luna mai vom organiza la Baia Mare a doua ediţie a festivalului crescătorilor de porci Mangaliţa, împreună cu Direcţia pentru Agricultură Maramureş”, a spus Ioan Tătăran.
În prezent, se estimează că în ţară mai există circa 35.000 de exemplare din rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat. Numărul porcilor Mangaliţa din ferme variază de la două exemplare la zeci (30-100 exemplare).

Foto: dregelyvar.hu, dregelyvar.hu, winicjatywa.pl

Citeste si:
* Crescătorii de mangaliţa au pătruns în hipermarket: “Stăm lângă raft şi le spunem cumpărătorilor povestea porcului-somon”
* Mangaliţa, porcul-somon, își face loc pe masa de Crăciun. Într-un an, cererea s-a triplat!

30 Comentarii la Ioan Tătăran, crescător de porci Mangaliţa: ”Tot ce scoatem la vânzare se cumpără cât ai bate din palme”

  1. Felicitări aurel,acuma nu că zic dar vreau să spun,ce mai contează cine o inventat rasa Mangalița, important este să o mâncăm sănătoși, intradevar e o carne deosebită,eu am crescut 5 ani dar are foarte multă grăsime,și prefer durocucul,în rest cine o inventat cine nu să o lăsăm baltă și să ne delectăm cu cea mai bună legumă”, carnea de porc”,no servus

  2. „Măi dragă Attila”, dacă tot susții ca porcul Mangalița este creat în Ungaria, mă văd nevoit să-ți dau peste nasul ala obraznic si să-ți reamintesc, ca localitățile din Transilvania si Ardeal sunt,au fost si vor rămâne pe veci teritoriu românesc.Iar dacă tu – om fără patrie – crezi (în prostia si ingamfarea ta) ca porcul creat în această zonă este unguresc…..e treaba ta. Tu ești în stare să spui că toată Europa e a voastră! De fapt aceleași probleme le creați și în Slovaci si in Serbia, în Ucraina….VAX!Ofticatilor…..

  3. Vreau si eu sa ma inscriu la rand, am inteles ca e cerere mare la acest porc de grasime, eu nu mai folosesc ulei la prajit cumpar un porc mangalita din care scot 30% carne si restul untura buna fara colesrol si nevastamea e fericita ca merge instrumentul ca in prima zi

  4. am intrat aici pt.a culege niste informatii despre rasa mangalita,multumesc celor care s-au obosit sa spuna cite ceva despre acest subiect,dar spre neplacerea mea amgasit si comentarii rautacioase la adresa ungurilor facute de romani,dar si invers,eu sint roman si nu cred ca ar trebui sa aruncam cu noroi unii in ceilalti,cred ca ar trebui sa ne respectam reciproc,si stiti de ce ?pentru ca ar trebui sa folosim mai mult ce ne-a dat Dumnezeu,ceva pe care mangalita nu o are,GINDITIVA VOI;ce.

  5. Apoi citesc si ma minunez!!!O sa ajunga bozgorii sa zica de noi ca suntem facuti de ei ,ca la capitolul animale le apartin toate rasele din romania si alba de banat si bruna de maramures si merinosu de palas, mai bozgorasilor daca tot sunteti voi atat de mari si tari in cresterea animalelor de ce mai veniti la noi sa cumparati ? e tara plina de crescatori de animale care va, vand voua animale crescute aici in ROMANIA, sa inteleg ca voi avetii 3 „ooo” in loc de doua si va permite-ti sa cumparati sau cumva ne furati contractele si apoi „va umflati in pene” cu munca noastra.Bagati voi o tura in ungaria si cresteti acolo animalele voastre si apoi dupa ce aflati cu ce se mananca treaba asta va invit sa spuneti ca animalele din ROMANIA sunt formate in ungaria.Pana atunci va invit sa luati cu carne.

  6. Poate cineva sa mi explice din ce cauza mi au iesit papanasii cocosi,desi i am prajit ,ulterior am descoperit k erau cruzi la mijloc.Am folosit acelesi cantitati de ingrediente cu pate de mangalitza.

    • Angy, daca continui discutia la subiectul de pate de avocado cu sunca de mangalita ne vomsupara sa stii… IN plus nu voi raspunde la intrebare si indemn si pe altii – intrebarea nu tine de reteta respectiva – va rog sa respectati o regula cat de cat. IMi cer scuze, dar daca nu fac ceva in acest sens se pare ca devine o comoditate….

  7. Mangalica, are un areal mare in partea centrala si estica a Europei; acum 2 ( doi ) ani doream sa ma apuc sa cresc porci de Mangalica si am vizitat, din dorinta de a achizitiona purcei intarcati, cativa crescatori din Slovacia, Cehia si Ungaria. Numarul porcilor crescuti in ferma varia de la 8 la 25 porci.
    Atunci, mi-am adus aminte de porcii ce cresteau prin gospodarii in perioada copilariei mele; majoritatea erau brun – roscati si aveau parul carliontat – sarmos.Aceasta rasa de porci se crestea si in Dobrogea, dar o data cu revolutia industriei alimentare gospodinele au inlocuit metoda gatitului cu untura cu cea a prepararii bucatelor cu ulei de fl.soarelui, astfel ca incet incet in gospodarii porcul de Mangalica a fost inlocuit cu alte rase de porci mai prolifice si cu un randament in carcasa mai bun.
    Imi aduc aminte, ca in perioada sarbatorilor, cand se sacrificau porcii mai castigat era cel care obtinea mai multe ” garnite ” cu untura!!!!! Asta referitor la randamentul porcului.
    Merita carnea de Mangalica, este mai gustoasa, slanina se topeste in gura daca este preparata cum trebuie dar . . . ce ne facem ca ne-am invatat vorba lui Puya ” cu piept de curcan , somon fume . . ” si ma tem ca este numai un trend de moment si doamnele si domnisoarele fitoase cu siguranta nu vor fi printre consumatorii de carne si produse din porc de Mangalica!

  8. De ce va supera adevr istoric? Aproape toate rasele de animale din Rominia sint venite de la Hungaria prin Transilvani. Rumanii nu aveau animale si nici gospodarii. E cunoscut ca Mangalica e rasa hungureasca la fel chiar si Basna.

    • Ma ungurule.Aveti o limba de cacat. Nici un european nu intelege vre-un cuvant din limba voastra infecta. Doar voi si niste salbatici din muntii Mongoliei vorbesc acest dialect. Asta spine multe despre cultura voastra. Nu-i de mirare ca ati ajuns ultimii prin zona Europei.Nu aveti la tara aia de cacat nici o pozitie strategica: munti, mare. Aveti doar o campie in mocirla in care traiti ca porcii. Nu-i de mirare ca toti porcii s-au putut adapta la acel climat. Gura mica cand vorbesti de romani.

    • Felicitari celui ce semneaza”Altu”!In alta ordine de idei,va sugerez sa mergeti la un crescator de Mangalita,documentati-va si apoi comentati.

  9. De ce nu spuneti ca e vorba de o rasa ungureasca_ Ce legatura are rasa Mangalica cu Rromania? La orice ferma din Ungaria mergeti vedeti 2-3 purcei din aceasta rasa crescuti de generatii si generatii. Salamul de Managalica e ceva obisnuit la raioanele de mezel din Ungaria.

    • Nu vorbi desspre ce nu cunosti, Mangalita este o rasa de suine creata in laborator prin modificarea ADN-ului de porc mistret salbatic cu ramuri provenite de la oaia Merinos. Este un fel de mutant, mai exact un mistret in piele de oaie. Mancati voi produsele din laboratoarele de genetica. Pofta buna!

    • Mai baiete, in primul rand in limba neosa de spune Mangalica nu, Mangalita rromanizat. Apoi, informeaza-te, rasa noastra Mangalica era crescuta pe campiile Pannoniei de sute si sute de ani. Chiar pe vremea lui Attila, rasa Mangalica exista,luptatorii care mergeau prin pusta inaintea bataliilor se hraneau cu pastramade Mangalica, tocmai ca sa aiba energie si putere. Asa se explica vigoarea luptatorilor viteji care cutreiereau pusta. Habar n-aveti. La noi e traditie sa cresti porci Mangalica tocmai ca un omagiu adus stramosilor nostrii.

    • Era o ironie raspunsul cu laboratorul de genetica, tocmai pentru „atotsiutorii” care raspandesc minciuni si nu recunosc originea ungireasca a porcului Mangalica. Ca sa fie clar, e rasaungureasca pura, ne ce nu recunoasteti adevarul? Ce va supara???

    • Rasa Mangaliță a fost obtinuta în urma încrucișări suinelor autohtone, a mistrețului și a porcului sumadia de talie mare, cu părul lung și creț (din Principatul Serbiei) pe teritoriul Imperiului Habsburgic, la sfârșitul secolul XVIII, prima atestare a sa fiind pe mosia de la Chisineu-Cris (azi in judetul Arad) a arhiducelui Iosif Anton, al saptelea copil al imparatului austriac Leopold al II-lea. Este o rasă specializată pentru producția de grăsime și are cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. în ardeal se crește de peste 160 de ani, iar după alți autori de cca. 200 de ani (din anul 1803). Se crește în efective reduse, în gospodăriile populației, dar și în unități de stat, din vestul și centrul țării și mai rar în sud (Tulcea). Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creț (prevăzut și cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari și semiblegi. Gâtul este scurt, gros și musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării ușor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Șuncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este pretențioasă la hrană, mulțumindu-se cu pășunea, unele fructe de pădure dar reacționând pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare, față de celelalte varietăți. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii și în special a slăninei.

  10. E o rasa periculoasa,nociva. Ii place sa pasca langa paduri. Cand il apuca caldurile fuge in desis si se cotzopeste cu mistretul carpatin. Din babardeala ies hibrizi cu comportament salbatic si taranul nu-si da seama ce are la cotet. Apoi, e riscul mare de turbare si trichineloza. Daca porcu nu are implantat in rat cipul de identificare nu cumparati riscati sa bage boala in gospodarii.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO