Un fermier din Top 100 se declară ”vindecat de fonduri europene”: Nu am luat nici un euro!

Procedurile complicate de accesare a fondurilor europene, dar și riscul de a fi obligat să returnezi toți banii pentru o eroare minoră îi fac încă pe mulți fermieri să se gândească serios dacă să depună sau nu proiecte pentru finanțare nerambursabilă de la UE. Unul dintre aceștia este și Nicolae Sitaru, cel care ocupă poziția 23 în Top 100 fermieri – ediția 2014.

Nicolae Sitaru

„Stăpânul tehnologiei„ – așa cum l-a numit Agrointeligența, Nicolae Sitaru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din România, însă puțină lume știe că agricultorul din Ciochina, județul Călărași, nu și-a sporit afacerea cu proiecte pe bani europeni, ci cu muncă. Din resurse proprii a investit și în silozuri, după o experiență neplăcută din 1996, când a trebuit să depoziteze timp de câteva luni 400 de tone de grâu și la sfârșitul perioadei a constatat că a fost taxat cu un sfert din producție, a cărei valoare era suficientă pentru construcția unui siloz propriu.

”Îmi doresc ca pentru noul Program Național de Dezvoltare Rurală birocrația să fie mult diminuată. Eu sunt un om vindecat de fondurile europene. Nu am luat nici un euro. Nu e o laudă și eu chiar încurajez fermierii să acceseze fondurile europene pentru că sunt cei mai ieftini banii pe care îi pot avea pentru a-și finanța investițiile. Acești bani vin și cu un revers al medaliei: dacă te hotărăști să accesezi fonduri europene trebuie să fii atent la fiecare leuț cheltuit. Nu trebuie să ascunzi nici o virgulă din tot ce te-ai angajat să faci. Dacă ai mințit cu o virgulă, vin cei de UE și îți cer banii înapoi”, a declarat Nicolae Sitaru în cadrul Mediafax Talks din această primăvară.

Deși nu a avut proiecte finanțate din bani europeni, Nicolae Sitaru recunoaște sprijinul primit prin subvenția încasată anual pentru cele câteva mii de hectare pe care le lucrează în Călărași. ”Subvenția a schimbat fața agriculturii, dar a venit la pachet și cu niște condiții. Când am aderat în 2007 la UE, ni s-a interzis cultivarea de soia modificată genetic. În 2006 cultivam vreo 300.000 de hectare și am ajuns în 2007 la 20.000 de hectare de soia. Ne-a fost interzisă folosirea unor substanțe care erau mai ieftine și la îndemâna agricultorului. Ni s-a servit la pachet și o birocrație pe care, nici după 7 ani nu am reușit să o înțelegem”, vorbește Sitaru despre compromisul făcut de România în procesul de aderare.

În privința cererii unice de plată pentru 2015, fermierul din Călărași apreciază că birocrația este menținută și că formularele stufoase nu rezolvă și anumite situații concrete din agricultura românească. ”Această cerere unică nu acoperă niște situații din teren. Eu prestez servicii pentru 200 de mici fermieri și îi duc pe toți pe niște soluri compacte. Ei vor completa o declarație acum și o vor reactualiza peste 10 ani. Ce fac eu cu rotația culturilor? Cum declar eu suprafața pe care îi mut? Acești fermieri trebuie să îi bag în rotația culturilor”, a spus Sitaru.

El subliniază și că, în noul exercițiu financiar, fermierul nu poate să-și mai facă nici o socoteală, pentru că îi este dificil să aprecieze cât va primi pentru pachetul de înverzire. ”Deci socoteala de acasă nu se va mai potrivi de nici un fel cu cea din târg. Nu poți să-ți faci o socoteală pe un buget incert”, apreciază agricultorul.



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*