• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a învăţat agricultură Costel Ţandără, producător de salvie din Tulcea: „Am luat librăriile la rând”

    agrointeligenta.ro -

    Un producător de plante medicinale din Tulcea spune că a învăţat să cultive salvie singur, mai mult din cărţi. La direcţia agricolă judeţeană nu a găsit niciun specialist să-l îndrume.

    Constantin Ţandără este un producător de salvie din Tulcea, un autodidact cum îi place să-şi spună. Şi pe bună dreptate. A pornit de la un hobby pentru flori şi a ajuns în timp să cultive valeriană, salvie sau lavandă. În grădină are însă şi alte plante, printre care şi mai multe soiuri de mentă.

    Ideea cu plantele medicinale i-a venit în urmă cu vreo şase ani când s-a gândit să cultive altceva decât se obişnuieşte în zonă. Oamenii din Tulcea pun în general porumb, floarea soarelui sau sfeclă, nu se mai gândesc şi la altceva, povesteşte Ţandără.

    El a început cu valeriană, o plantă mai dificiliă, la care a renunţat pentru a se orienta spre lavandă sau salvie. N-a fost însă deloc uşor, pentru că a trebuit să facă tot felul de încercări în timp până să se pună la punct cu tehnologia şi să îşi dea seama ce anume merge mai bine la solul şi mai ales clima din Jijila (Tulcea), unde trăieşte producătorul.

    Cel mai greu i-a fost, însă, să găsească informaţii despre aceste plante, şi în special despre tehnologia de cultură. La un moment dat a luat chiar librăriile la rând în ideea să găsească vreo carte să se documenteze, fără succes însă. A mers şi la Direcţia Agricolă Judeţeană în speranţa să găsească un specialist care să-l îndrume, dar nici aici n-a avut prea mult noroc. Până la urmă a găsit într-un anticariat un tratat de plante medicinale de prin 1965 din care s-a documentat, după care a trecut la treabă.

    Pentru cei care vor să-i urmeze pe acest drum, Ţandără are un sfat: să înceapă cu suprafeţe mici şi nicidecum să se aventureze la suprafeţe mari dintr-odată, deoarece şi costurile de înfiinţare a unor plantaţii precum cea de lavandă, de exemplu, sunt destul de ridicate. Producătorul din Tulcea a renunţat totuşi la lavandă (furnizează doar butaşi acum) în favoarea salviei deoarece aceasta merge mai bine în această parte a ţării.

    Pentru cei interesaţi de salvie, producătorul spune că pot înfiinţa o plantaţie în două feluri: fie folosesc sămânţă, fie butaşi (de preferat în cazul suprafeţelor mici), iar pentru un hectar de salvie, este nevoie de circa 10 kg de sămânţă.

    Pe el, înfiinţarea unei suprafeţe de jumătate de hectar l-a costat în urmcă cu şase ani circa 25 milioane de lei vechi (circa 700 de euro, la cursul euro de la acea vreme). În timp, Ţandără a mărit plantaţia până la un hectar de salvie, de pe care obţine în medie o producţie de circa două tone la hectar.

    Producătorul din Tulcea mai spune că investiţia poate fi recuperată în general chiar din al doilea an de producţie , iar plantaţia poate fi exploatată timp de zece ani. Mai greu este în primul an, când terenul trebuie să fie foarte curat. În anii ploioşi, salvia poate fi cosită chiar şi de trei ori pe an şi se poate lăsa se se usuce chiar pe camp, după care se ambalează în saci sau baloţi, conform preferinţelor cumpărătorilor.

    Dacă de recolta din 2012 Ţandără este mulţumit, când vine vorba de cumpărători lucrurile stau cu totul altfel. “Acum este o problemă să găseşti cumpărător în România, pentru că în ultima vreme intră multă salvie din import”, se plânge Ţandără care în acest an nu a reuşit să vândă decât 500 de kg din producţia de două tone.

    “Niciodată nu s-a mai întâmplat ca acum să rămân cu salvia nevândută”, afirmă producătorul. Dacă chiar nu găseşte cumpărător nu are decât să-i dea foc pentru că n-ar ce face cu ea, nici animalele nu o mănâncă (este amară). Pe piaţa internă kilogramul de salvie se vinde cu 5-6 lei, principalii cumpărători fiind fabricile de medicamente.

    Deşi acum nu are cumpărător pentru salvie, Ţandără nu-şi pierde entuziasmul pentru această plantă. Se gândeşte chiar să găsească mai mulţi cultivatori şi să înfiinţeze împreună o asociaţie a producătorilor de plante medicinale la nivel naţional.
    .


    Te-ar mai putea interesa

    Salata iute: cultivare, beneficii. Tehnologia de cultură de la semănat la recoltare Preț arpagic 2024. Cât costă un kg de arpagic în diferite județe Fabrica Luduș – contracte cu peste 500 de fermieri. Prețul stabilit pe tona de sfeclă de zahăr

    Ultimele știri

    Oamenii de știință au creat o vacă modificată genetic care produce lapte pentru diabetici UE introduce o taxă de 95 euro/tonă la importurile de cereale din Rusia şi Belarus Indicele de împrimăvărare în regiunile agricole ale țării