• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De la solarii de lemn la solarii pe structură metalică cu ajutorul fondurilor europene: ”În loc de două culturi pe an, vom avea trei-patru”

    Gabriela Gimbășanu -

    Legumicultura este una dintre soluțiile pentru tinerii care vor să înceapă o afacere în agricultură. Investiția minimă este de câteva mii de euro dacă deja există terenul disponibil, însă pe lângă bani, cântărește pasiunea și ceva pricepe. Iar când te-ai născut și ai crescut în Colibași, Giurgiu, localitate cu 400 de hectare de solarii, cultivarea legumelor nu mai este o simplă idee de afaceri, ci continuarea unei tradiții de familie.

    Localitatea Colibași este și locul unde s-au plătit anul acesta primii bani europeni din noul PNDR. Finanțările nerambursabile de până în 40.000 de euro vor ajuta afacerile a 29 de tineri legumicultori, dintre care 14 femei care au avut curajul nu doar să facă agricultură, ci și să se ia la trântă cu birocrația. Între acestea, și Delia Circioroabă și soțul ei, Daniel Pițu, care au înțeles că pentru a continua să fie competitivi pe piață, este nevoie ca afacerea de legume a familiei să intre într-o nouă epocă: cea a solariilor moderne. Astfel, cu banii europeni, adică cei 40.000 de euro, tinerii își vor schimba cei 6.000 metri pătrați de solarii cu schelet de lemn în solarii pe structură metalică.

    DSC_0095

    ”Nu mi-am dorit fonduri europene la început, încă credeam că putem să facem legumicultură exact așa cum au făcut părinții noștri, dar cu timpul mi-am dat seama că banii din legumicultură mă ajută să-mi întrețin familia, iar de alte investiții nici nu poate fi vorba. Încet, încet am început să iau în calcul posibilitatea accesării fondurilor europene. Pentru că eram convinsă că nu o să mă descurc am apelat la o firmă de consultană care ma ajutat. Nu a fost ușor dar când mă gândesc la cum vor arăta solariile mele, cred că tot efortul nu a fost în zadar”, a declarat pentru Agrointeligența Delia Circioroabă, cea care a avut un proiect eligibil pe submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”.

    40.000 de euro pentru modernizarea solariilor

    ”Apariția solariilor pe structură metalică a însemnat o schimbare a gândirii legumicultorilor. Văzând cât de eficiente și rezistente sunt aceste tipuri de solarii mi-am zis că trebuie să avem și noi. Este vizibil faptul că ai nevoie de un astfel de solar dacă vrei să fi competitiv pe piață, să produci mai mult și mai bine. Așa că toți cei 40.000 de euro vor fi pentru schimbarea solariilor din structură de lemn, în structură metalică. Abia aștept să văd primul solar pe structură metalică pus pe picioare”, și-a exprimat entuziasmul și soțul Deliei.

    Solarul cu structură metalică rezistă și 25 de ani

    Solariile pe structură metalică prezintă numeroase avantaje, de la faptul că rezistă mai mulți ani și până la faptul că permit producerea de legume și verdețuri și pe timp de iarnă.

    ”Solariile pe structură metalică nu sunt doar un trend pentru legumicultori, aceste solarii sunt mult mai rezistente decât cele pe lemn. Un solar pe structură metalică rezistă și mai mult de 25 de ani dacă este întreținut corespunzător. De asemenea, folia pe solar stă perfect întinsă, nu se rupe iarna, atunci când zăpada este prezentă în cantitate mare, iar închiderea este destul de ermetică, ceea ce primte o căldură mai mare pentru plante în interior. Un alt argument pentru solariile pe structură metalică este legată de faptul că poți produce legume și verdeață tot timpul anului. Dacă în solariile pe structură de lemn nu poți produce pe timp de iarnă, pentru că trebuie să-l dezvelești, pentru că altfel se rupe folia de la zăpadă, pe cele metalice folia stă perfect întinsă și nu ai probleme. Deci solarul pe structură metalică te ajută să produci mai mult, adică în loc de două culturi pe an, faci 3-4 culturi, fără să încălzești solarul”, ne-au spus cei doi tineri care sunt avantajele solariilor pe structură metalică.

    DSC_0096

    4 tone de spanac de pe 1.500 m²

    În cei 6.000 de metri pătrați de solar tânăra fermieră cultivă cu preponderență legume și verdețuri. În prezent are în solar spanac, dar temperaturile negative pare că și-au pus amprenta pe cultura lor.

    ”Solariile noastre nu sunt încălzite, tocmai de aceea producem totul sezonier. Astfel că acum avem în solar spanc. Pe un solar de 1.500 metri pătrați obținem în jurul a 4 tone de spanac. Chiar dacă am semănat spanac rezistent la îngheț se pare că vremea și-a făcut simțită prezența. Pentru că nu avem solariile încălzite folosim folie termică, să menținem căldura solului la nivelul plantei. În cultura de spanac sunt evidente zonele afectate de îngheț”, ne-a vorbit fermierul, despre producția de spanac pe care o va recoltat în acest an.

    Cultivă roșii din soiul bulgăresc Prekos

    După ce trece sezonul verdețurilor, familia Circioroabă va pune în solarii tomatele din soiul bulgăresc Prekos.

    ”După ce recoltăm vedeața din solarii, dezvelim solarul, îl dezinfectăm și trecem la plantarea roșiilor din soiul Prekos. Știu că toată lumea îl cultivă, dar este cel mai căutat soi de roșii și cel mai apreciat de consumatori. De asemenea, acest soi este extrem de gustos, tocmai de aceea are așa mare căutare pe piață. Am încercat să schimbăm soiul de roșii, dar am observat că vânzările scad simțitor, oamenii caută acest soi, tocmai de accea este atât de cultivat. Am vrut să schimbăm soiul Prekos pentru că este mai puțin productiv, la un fir obținem maxim un kilogram de roșii, în timp ce soiurile hibride pot avea o producție și de 3-4 kilograme de fir”, și-a motivat alegerea tânăra legumicultoare din comuna Colibași, județul Giurgiu.

    Legumele ajung prin intermediari la piața de gros din București și Brașov

    Pentru că nu au timpul necesar pentru a ajunge ei cu legumele în piețe, tinerii din comuna Colibași rămân dependenți de intermediari, care de cele mai multe ori le oferă un preț foarte mic, preț care de cele mai multe ori nu acoperă nici costul de producție al legumelor.

    ”Este destul de dificil pentru noi să ajungem cu legumele la piață. În general legumele noastre ajung pe mâna intermediarilor și de aici la piața de gros din București și din Brașov. Chiar dacă avem 6.000 de metri pătrați de solarii suntem considerați de supermarket un producător de mici dimensiuni și aceștia nu sunt interesați de ce putem noi vinde. Pe ei îi interesează mai mult cantitatea decât calitatea. Tocmai de aceea cred că inițiativa domnului primar de a face o cooperativă ne va ajuta să ajungem cu produsele noastre în marile magazine și să reușim să primim un preț mai bun noi, nu intermediarii”, ne-a vorbit producătoarea, despre locurile unde ajung să se vândă legumele din solariile lor.

    Planuri de viitor – sisteme de încălzire a solariilor

    Încurajați de faptul că primul lor proiect pe fonduri europene a fost aprobat, tânăra familie din Colibași și-a propus ca pe viitor să acceseze alte fonduri europene pentru a achiziționa sisteme de încălzire a solariilor.

    ”După ce terminăm cu acest proiect ne-am propus, dacă se mai poate să mai facem încă un proiect dar care să aibă ca destinație achiziționarea unui sistem de încălzire a solariilor. Este important acest sistem de încălzire pentru că te ajută să produci legume și iarna în condiții de siguranță, fără să stai cu teama de a pierde întreaga recoltă. Cam astea sunt planurile noastre de viiitor, nu vrem să ne extindem pentru că abia facem față la ce avem acum”, a declarat pentru Agrointeligența Delia Circioroabă.


    Te-ar mai putea interesa

    Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere Bursa ploilor – cât a plouat până astăzi în fiecare județ

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii din Ucraina: arestat, eliberat pe cauțiune, încă își exercită atribuțiile de ministru Agnes Jansen după reportajul Agrointeligența: ”Mă pensionez, dar nu rămâneți fără legume!” Cine încasează subvenția APIA pe pășunea comunală. Acte necesare