5 reguli de bază pentru o producție record în plantația de coacăz

Plantațiile de coacăz negru au cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii cinci ani, astfel că din 50 de hectare cât aveam în 2010, România cultivă astăzi o suprafață de peste 200 de hectare. Numărul lor este în creștere mai ales mulțumită profitului garantat ce se obține de pe fiecare hectar cultivat cu coacăz negru, însă investiția de înființare a unei astfel de exploatații nu este de neglijat. În plus, pentru reușita culturii trebuie să țineți cont de anumite reguli de bază fără de care producția întârzie să apară.

1. Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn, cu fertilitate ridicată

Epoca cea mai potrivită pentru plantarea coacăzului este toamna după căderea frunzelor, în octombrie – noiembrie, și primăvara înainte de pornirea în vegetaţie, după dezgheţul solului.  Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn, cu fertilitate ridicată.

Plantarea se face în gropi sau rigole. Gropile se realizează manual, după pichetarea  terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizează cu un plug special la adâncimea de 32-35 cm. Înainte de plantarea materialului săditor se execută o fertilizare la groapă sau   pe rigolă folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40 g superfosfat, 20-25 g sulfat de potasiu şi 15-20 g azotat de amoniu.

Materialul săditor ce urmează a fi plantat se fasonează astfel: se îndepărtează prin tăiere rădăcinile vătămate sau rupte, se scurtează butaşul la   3-4 muguri  lungime, după care se mocirleşte într-un amestec consistent compus din pământ galben, bălegar proaspăt de bovină şi apă.  Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care se toarnă 5-8 litri de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butaşului.

2.  La înfiinţarea unei plantaţii de coacăz se are în vedere vigoarea și modul de creştere al tufelor, fertilitatea solului și posibilităţile de întreţinere

Butaşii sau marcotele lungi de 20 – 25 cm, cu 7 – 10 rădăcini de 10 – 15 cm lungime se plantează toamna sau primăvara, la distante de 0,8 – 1,2 m pe rând si 2,5 – 3 m intre rânduri la densitatea de 3.000 – 3.300 plante/ha.

Se recomanda  plantarea a  2 – 3 soiuri în parcela pentru o bună polenizare. Cea mai utilizată formă de conducere a plantelor este aceea de tufa, care se transforma in 2 – 3 ani de la plantare, dar este posibila si conducerea cu trunchi de 20 – 40 cm si coroana din   6 – 8 ramuri de schelet care se susţin pe şpalieri și sârmă instalată la 40 cm de sol.

În cazul conducerii sub formă de tufă, tulpinile se scurtează la 15 – 20 cm, după plantare, iar în primăvara anului următor se reţin 2 – 3 tulpini care se scurtează la  4 – 5 muguri pentru a forma tulpini noi, celelalte rămân intacte și rodesc începând cu anul 3 după plantare.

3. Începând cu primăvara anului 5 suprimați  de la bază, anual, tulpinile mai bătrâne de 4 ani întrucât productivitatea lor scade

Tăierea de rodire consta în scurtarea la 20 – 30 cm a ramificaţiilor laterale prea lungi, precum și a ramurilor de rod îmbătrânite care tind să se usuce. Ca regulă se reţin pentru fructificare tulpinile tinere, mai viguroase și expuse la lumină.

În cazul conducerii sub formă de gard fructifer, pe spalier se plantează câte 4 – 5 tulpini la metru linear care nu se scurtează, ci se lasă să crească până la 1,8 m înălţime și apoi se scurtează. În această situaţie ramurile laterale se scurtează la 20 cm.

4. Mizați pe coacăzul roșu pentru că are producții duble

Producţiile care se realizează sunt de 5 – 8 tone/ha la coacăzul negru si duble la coacăzul roşu, iar durata unei plantaţii ajunge la 12 – 14 ani. Fertilizarea se face atât la plantare, cât și după intrarea pe rod a plantelor, raportul  NPK fiind de 2:1:3. Rezultatele bune dau și îngrăşămintele foliare aplicate sub formă de stropiri.

5. Cultura trebuie săpată anual

Se aplică anual o săpătură pe rând pentru a înlătura buruienile, iar între rânduri se recomandă să se lase un covor înierbat, care contribuie la păstrarea mai bună a structurii solului, se pierde mai puțină apă din sol și cel mai important avantaj este că poți intra oricând în plantație, indiferent de condițiile de umiditate.  Planta are un sistem radicular destul de bine dezvoltat și este retaiv rezistentă la secetă, dar pentru a obține producții constante și calitative este necesar să luați în calcul și irigarea culturii.

Pentru mai multe informații privind cultura de coacăz, accesați www.pepinierelehida.ro

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO