Legumicultura, o afacere încă rentabilă
agrointeligenta.ro -
Pe tarabele pieţelor din Bucureşti au apărut „verdeţurile“ de primăvară: ridichi, salată sau ceapă verde. Majoritatea provin din serele din jurul Capitalei, un business foarte bun dacă este făcut cum trebuie.
În comuna Vidra, judeţul Ilfov, solariile fac parte din gospodăria fiecărui locuitor. Practic, nu există casă fără cel puţin un solariu. Unele sunt amenajate chiar în curte, în imediata apropiere a scărilor de intrare în casă. Pe Gheorghe Barbu l-am găsit întinzând folia pe unul dintre cele două solarii pe care le-a amenajat în grădina din spatele casei.
Prima concluzie a discuţiei este aceea că practicarea legumiculturii în solarii nu este deloc ieftină şi la îndemâna oricui. Dimpotrivă, necesită cheltuieli consistente şi oarecare pricepere. Facem o scurtă socoteală cu Gheorghe Barbu, pentru cei 3.000 de mp de solariu. Numai pentru cele 300 kg de folie, care costă 11 lei/kg, e nevoie de 3.300 de lei.
La care se adaugă banii pentru seminţe, pentru lemnele cu care se asigură căldura, pentru apă, pentru substanţe de stropit împotriva manei şi a altor boli ale plantelor etc. Apoi, zilierii – din ce în ce mai greu de găsit – nu vin la muncă fără 50 de lei pe zi, plus mâncare, băutură şi ţigări.
Transportul legumelor la piaţă costă din ce în ce mai mult, pentru că preţul benzinei şi al motorinei creşte mereu. Una peste alta, la 3.000 de metri pătraţi de solar, cheltuielile sunt de circa 15.000 de lei, iar de pe urma vânzării legumelor, pe tot anul se obţin circa 30.000 de lei“- spune Gheorghe Barbu.
Însă acesta ţine să sublinieze: „Trebuie ţinut cont de faptul că banii din valorificarea legumelor nu vin într-o singură tranşă, ci vin cu ţârâita, cum se spune, adică pe măsura vânzărilor şi, în mare parte, cum vin aşa se şi duc, pe cheltuielile curente ale familiei, pe mâncare, îmbrăcăminte etc.“
Tot bătrânii sunt „baza“
Dovada că, totuşi, legumicultura este o afacere din care se pot face bani buni o constiuie casa frumoasă pe care şi-a construit-o Gheorghe Barbu în ultimii ani. De altfel, majoritatea caselor din Vidra sunt frumoase şi impunătoare, exprimând bunăstarea oamenilor.
„Toţi banii i–am băgat aici, în această casă, dar nu-mi pare rău, pentru că am construit ceva trainic, pentru mine şi familia mea“- ne spune interlocutorul nostru. Și totuşi, fiului său, elev la un liceu din Bucureşti, nu-i recomandă să continue cu legumicultura şi să rămână la Vidra.
„Să facă avocatură, medicină, sau ce vrea el, că destul mi-am rupt eu mâinile şi oasele aici, la ţară“, spune Gheorghe Barbu. „Nu este un caz izolat, mulţi vidreni îşi trimit copiii la şcoli, pentru a face carieră în alte domenii, nu în legumicultură. Tot bătrânii rămân baza, muncesc săracii de dimineaţa până seara, uneori mor în solar“, ne spune Florin Perşunaru, funcţionar la Primăria comunei Vidra, care ne-a însoţit pe tot parcursul documentării noastre.
În legătură cu preţul de vânzare al legumelor la piaţă, toţi cei cu care am discutat ne-au declarat că „preţul îl stabileşte piaţa“. „Degeaba am cere noi preţuri mai mari, pentru că, neavând bani, lumea nu va mai cumpăra, şi noi am rămâne cu marfa pe tarabă“, ne-a declarat un interlocutor.
O propunere interesantă
Primarul comunei Vidra, Florin Niculae, el însuşi fiu de legumicultor, ne-a prezentat o propunere extrem de interesantă, pentru simplificarea procedurilor la accesarea fondurilor europene şi sprijinirea agricultorilor la întocmirea proiectelor.
„Pentru a putea să acceseze fonduri europene, prin PNDR, oamenii au nevoie de consultanţă, de sprijin, aici, la faţa locului. Noi facem tot ce putem, dar avem personal insuficient în Primărie, care abia face faţă problemelor de zi cu zi. De aceea, propunem să ni se dea dreptul să angajăm două-trei persoane, nu mai multe, care numai asta să facă: să ajute oamenii să-şi întocmească dosarele, să obţină documentele necesare etc. Și pentru că oamenii nu au bani sau, pur şi simplu, nu au încredere să achite aceste costuri, am putea să le achităm noi, din fondurile Primăriei, sub forma unui avans şi să recuperăm sumele respective atunci când omenii îşi primesc banii de la Uniunea Europeană“.
Un alt sprijin ar putea fi acordat, în opinia primarului comunei Vidra, celor care investesc pe termen lung, în utilaje şi în diverse echipamente agricole, care sunt necesare pentru a asigura calitate şi performanţă, dar sunt şi foarte scumpe. „Aceştia ar trebui să beneficieze de o schemă de reducere sau chiar de scutire la plata impozitului, pentru o anumită perioadă, aşa cum se procedează în alte domenii economice“- consideră primarul Florin Niculae.
Sursa: Capital
