CIUPERCĂRIA? O afacere cu MULTE PROBLEME, spune fermierul PUIU ILISEI!
Ramona Dascălu -
Ideea de a investi într-o ciupercărie le surâde celor care se gândesc că afacerea cu ciuperci este una ușoară, cu profit sigur. În realitate, abia când intri în branșa ciupercarilor îți dai seama câte nedreptăți se fac producătorilor de ciuperci și cum piața românească este, și la capitolul ciuperci, controlată de importuri.
Puiu Ilisei este un cunoscut fermier din județul Călărași. Lumea cunoaște mai ales afacerea sa cu pui, însă proprietarul fermei Pilis a investit în ultimii ani în construcția unei ferme mixte care să includă inclusiv o ciupercărie de Champignon. Proaspătul ciupercar a dezvăluit pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că deși abia a dat drumul afacerii, grijile cu care se confruntă sunt deja prea multe.
„Am o ciupercărie căreia abia i-am dat drumul și ne confruntăm, ca și ceilalți ciupercari care deja au închis și au dat faliment, cu prețurile foarte mici la ciupercile românești. Noi am făcut ciupercăria pe fonduri europene în cadrul unui proiect dedicat fermei mixte compusă dintr-o fermă de tăurași la îngrășat, un hectar de solarii și o ciupercărie. Investiția totală este de 1,5 milioane de euro”, povestește fermierul.
Fabrica de compost pentru ciuperci a dat faliment
Ideea de a investi în producția de ciuperci a venit din analiza cererii din piața românească – tot mai mulți români consumă ciuperci, dar și de faptul că la o mică distanță de locul unde avea să își ridice construcția funcționa o fabrică de compost și de procesare ciuperci. La acel moment lucrurile păreau deja ca și aranjate. Numai că până ca fermierul să apuce să și producă ciupercile, fabrica a intrat în faliment: „La Axintele, lângă Lehliu, se deschisese o fabrică de compost. Când eu am făcut proiectul pentru ciupercărie m-am bazat pe acea fabrică, mai ales că era aproape de mine, că de la Lehliu până la Călărași sunt doi pași. Cei cu fabrica de compost pentru ciuperci au dat însă faliment pentru că nu produceau un compost prea bun. Odată cu ei au falimentat și niște ciupercari care au luat compost prost de la ei”.
Odată cu falimentul fabricii de compost, Puiu Ilisei a trebuit să se reorienteze și a ales să cumpere compost de ciuperci Champignon din Ungaria, aceasta fiind cea mai ieftină variantă: „La Lehliu se făcuse o investiție mare de vreo 10 milioane de euro, dar nu au avut specialiști și nu le-a ieșit compostul de calitate. Fabrica nu producea doar compost, aveau și o secție de procesare ciupercă, deci îți dădea compostul și îți lua și ciuperca, era foarte bine, chiar te ajuta. Dar dacă au dat faliment am rămas să ne aprovizionăm din Ungaria. Nu am de unde să iau din altă parte. Aș putea să iau din Olanda, dar transportul e dublu”.
A ales tehnologia pe sistem rafturi
Fermierul din Călărași a optat pentru ciupercile Champignon care se pretează la exploatare industrială pe raft.
„În ciupercărie folosim o tehnologie modernă, pe sistem de rafturi. Compostul vine gata însămânțat în faza a treia, adică practic îl pui pe rafturi, îi faci un tratament, îl stropești și în 17-18 zile de la punerea compostului crește ciuperca. Totul este computerizat, automatizat. Proiectul a prevăzut și un depozit frigorific, le putem depozita acolo numai că nu ne interesează să facem asta pentru că vrem să o luăm din raft și să o vindem cât mai proaspătă”, ne-a declarat Ilisei.
Ciupercarul arată că în afacerea cu Champignon, la fel ca și la alte ciuperci, scopul e să îți încasezi banii cât mai repede ca să poți să funcționezi mai departe. ”Ai nevoie și de oameni și de tehnolog, deci ciuperca nu crește chiar singură așa. Mi-a fost foarte greu până am găsit un tehnolog, până la urmă am găsit pe cineva din Baia Mare și l-am adus la Călărași, l-am angajat, i-am dat cazare. În județul Călărași sunt singurul ciupercar. Au fost și alții, dar au dat faliment. În timp ce construiam ciupercăria, ne-am dus la o ciupercărie ca să vedem cum este pe acolo și când ne-a văzut proprietarul ne-a spus că o ajung să-mi vând mașina ca să cumpăr compost. Atunci n-am crezut, dar așa este”, își amintește Puiu Ilisei.
Poate produce 25-30 de tone de ciuperci Champignon într-un ciclu
Suprafața pe care se produce ciuperci este de 2.000 de metri pătrați. „Noi avem rafturile în tunele de circa 200 de mp, iar când înmulțești cu numărul de rafturi suprafața de cultură se duce la vreo 600 de mp. Este o cultură etajată, vine pe rafturi, pe patru nivele. Noi avem în total vreo 2.000 de mp. de cultură. Cantitatea de ciuperci pe care trebuie să o obținem de pe această suprafață depinde foarte mult de randamentul compostului pe care îl cumpărăm din Ungaria. Dacă compostul e bun se estimează undeva la 30% randament, dacă tehnologul este și el meseriaș, poți să te duci spre 40% randament. La un randament de 30% poți să scoți undeva la 25-30 de tone de ciuperci pe un ciclu de producție, un ciclu de producție însemnând 45 de zile”, ne-a vorbit producătorul de ciuperci.
Prețul ciupercilor Champignon – o medie de 6 lei/kg
Puiu Ilisei nu se declară prea încrezător în privința profitului pe care o să-l facă de pe urma ciupercăriei: „Noi acum trebuie să începem producția. Din start ieși pe minus. Prețul de achiziție la ciupercă oscilează între 5 lei și 7 lei, mă refer la marfa pe care o ducem la supermarket sau la cumpărător. Diferența de preț între 5 și 7 lei este în funcție de mărimea ciupercii, aia mai mare e mai scumpă, iar aia mai mică e mai ieftină. Este clar că o să ai și ciupercă mică și ciupercă mare, deci dacă faci o medie prețul este undeva la 6 lei. Dar și prețul de producție e tot cam 6 lei, cu compost, cu angajați, curent fără să iau însă în calcul amortizarea investiției”
Ilisei își păstrează însă și o doză de optimism și se bazează pe specialistul pe care l-a angajat să obțină un randament bun la producția de ciuperci. ”Sperăm totuși că tehnologul pe care l-am angajat o să facă peste 30% randament și că o să câștigăm din performanță. Dacă performanța va fi bună înseamnă că costul meu de producție nu va mai fi 6 lei și s-ar putea să fie 5,5 lei și atunci ăștia 50 de bani or să fie profit. Nu este însă în regulă să fii pe muchie de cuțit continuu. Dacă odată ai un compost mai prost și îți iese randamentul sub 30% ești pe pierdere”.
Ciupercile din import vin cu prețuri sub 5 lei pe kilogram
Potrivit fermierului, polonezii vând în România ciuperci cu un preț sub 5 lei, iar pentru cumpărătorul român doar asta contează: „Polonezii aduc în România ciuperca cu un preț mai mic, sub 5 lei. Dar una e să vii cu o ciupercă proaspătă, culeasă azi, alta e să vii cu una culeasă acum două-trei zile, care se mai îngălbenește. Alta e calitatea ciupercilor românești, dar cumpărătorul se uită însă numai la preț”.
Soluția pe care Puiu Ilisei o are în vedere este de a-și face singur o rețea de distribuție: „După ce le culeg o să încerc să fac distribuție, dacă ne uităm la ce se vinde pe piață vedem că prețul este undeva la 10 lei pe kilogram. Eu nu o să pot sta la ușa pieței pentru că am cantitate mare, dar o să încerc să-i alimentez pe cei care se aprovizionează din altă parte. Dacă un agrosist de ciuperci vinde cu 10 lei, nu o să-mi dea mie 5 lei, poate îmi dă măcar 7 lei. Asta o să încerc să fac”.
Puiu Ilisei face apel către ministrul Agriculturii să ajute ciupercarii români
În afară de problema prețurilor, fermierul din Călărași reclamă o altă nedreptate ce se face ciupercarilor români. De data asta este ceva ce autoritățile pot rezolva: subvențiile. Puiu Ilisei arată că producția de ciuperci nu primește niciun fel de sprijin de la Ministerul Agriculturii și îi cere ministrului Petre Daea să facă ceva în această privință: ”Ministrul Agriculturii ar trebui să se gândească și la ciupercari. Am făcut o adresă către minister, de mai multe am scris, dar nu m-a băgat nimeni în seamă. Ar trebui să finanțezi și ciuperca că totuși e un produs agricol. Dai la porumb, la grâu, dai la roșie, păi la ciupercă de ce să nu dai? Că nu crește din pământ? Nici pruna nu crește din pământ, crește din copac”.
Puiu Ilisei mai spune că ciupercarii din alte țări sunt ajutați într-un fel sau altul de stat, românii fiind singurii care nu beneficiază de niciun fel de sprijin: ”S-au închis ciupercării în România tocmai pe motivul că se aduce ciupercă ieftină din Polonia. Toate supermarketurile cumpără din import că e mai ieftină, fiind subvenționată. Și polonezul are tot cam aceleași costuri de producție, și el cumpără compost, dar el 100% primește o subvenție de la stat. Sunt ajutați nu direct pe producție, ci mascat cumva, cu subvenție mascată, că îi este subvenționat curentul, că îl subvenționează pe cel cu compostul ca să i-l dea mai ieftin, există deci niște forme de sprijin. La noi nu sunt de niciun fel. Și să vrei să finanțezi producția de compost nu ai cum pentru că în România nu există producție de compost. Suntem o țară care nu produce compost, cei care au încercat să producă au dat faliment”.
Proprietarul ciupercăriei din Călărași cere reînființarea creditului agricol
În lipsa subvențiilor, orice fel de sprijin este binevenit, consideră Puiu Ilisei. În acest sens, el cere ministrului Daea reînființarea creditului agricol: „Ar fi foarte bine dacă ministrul Agriculturii ar reuși să ne dea și nouă un ajutor. A existat la un moment dat un credit agricol de producție, prin 2006-2007. Era foarte bun pentru că îți dădea statul o adeverință cu care te puteai duce la bancă să te împrumuți. Eu, care deja am împrumuturi pentru că am construit ciupercărie nouă, dacă mă duc acum la bancă să mă împrumut îmi dă vreun leu? Nu îmi dă, dar dacă statul mi-ar da o adeverință cum se dă asta pe subvenție, că îți dă APIA o adeverință și te duci și faci credit, dar noi neavând subvenție nu luăm nicio adeverință. Ar putea să vină statul și să reînființeze creditul agricol că a fost bun și a fost în sprijinul agricultorilor. Să poată omul să se împrumute să își facă credit de producție. Măcar asta de ne-ar da ne-ar ajuta mult, nu ar mai trebui să mai stăm pe la ușile băncilor, să ne rugăm și să venim cu niște gajuri pe care nu le avem”.
De subliniat că la momentul în care România stabilea lista culturilor agricole pentru care să se achite sprijin cuplat vegetal, pe lista inițială figura și cultura ciupercilor. În final, însă, când s-au definitivat schemele pentru care APIA achită subvenție, ciupercile au dispărut ”din peisaj”. Ulterior, în 2016, ministrul agriculturii de la acea vreme, Achim Irimescu, a venit cu o explicație pentru fermieri arătând că subvenția nu se poate plăti ciupercilor pentru că acestea nu cresc pe pământ.
Referitor la afacerea cu ciuperci în România, vă recomandăm să citiți și:
Motivul pentru care cultura de ciuperci nu primește subvenții agricole
Cum începi o afacere cu ciuperci. Primul pas: şcoala de ciupercari
