Crescător de „porci-somon” Mangaliţa: ”Tot ce scoatem la vânzare se cumpără cât ai bate din palme”
agrointeligenta.ro
Mangaliţa este „porc de clisă”, dar analizele primite de la laboratoarele de biochimie alimentară confirmă că grăsimea obţinută are un conţinut de până la 70% de acizi graşi nesaturaţi, susţine inginerul agronom Ioan Tătăran.
Rasă nepretenţioasă cu imunitate ridicată
Porcul Mangaliţa se creşte uşor, nu e pretenţios la hrană şi are o rezistenţă mai mare la boli decât celelate rase obişnuite. Însă, perioada de creştere e mai mare, iar numărul de purcei rezultaţi la o fătare este şi el mai mic decât în cazul altor rase.
„La porcii din rasa Mangaliţa perioada de creştere este de doi ani. După această perioadă porcul ajunge la peste 150 de kilograme. La un porc obişnuit, acesta poate fi tăiat doar după un an. La fel, la o fătare de la Mangaliţa se obţin 4-5 purcei faţă de 8-10 şi chiar mai mult la o rasă comună. În schimb, toate aceste dezavantaje sunt compensate de preţul de vânzare al cărnii. Carnea de porc Mangaliţa se vinde înviu şi cu 15 lei kilogramul, faţă de 8 lei / kilogramul pentru celelate rase. Cel puţin de Crăciun, acesta a fost raportul. Carnea Mangaliţa în general se vinde cu 50-80% mai mult decât carnea de porc obişnuită”, a declarat Ioan Tătăran, din localitatea Lăpuşel, judeţul Maramureş.
Crescător de porci Mangaliţa şi Bazna, Ioan Tătăran este şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Maramureş, iar recent, pentru a veni în spijinul crescătorilor a înfiinţa şi Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa „Nucu Moşii”.
Cu porcul la păscut
În prezent, în zona judeţului Maramureş, numărul porcilor Mangaliţa se apropie de 3.000. În perioada anilor ’60 însă, numai în Ardeal, în gospodăriile ţăranilor, erau crescuţi 500.000 de porci din rasa Mangaliţa.
„Porcul de Mangaliţa mâncă orice resturi vegetale, dacă ai un loc lângă padure sau pajiste îî dai drumul să iasă să mănânce ce apucă: rădăcini, ghindă, iarbă şi altele. Pe vremea bunicului meu, porcii din gospodării erau adunaţi şi trimişi la păscut cu un porcar al satului. Perioada de creştere a porcului Mangaliţa este mai mare dar cantitatea de hrană este aceeaşi ca la porcii din rasa comună. Alt aspect important este că nu are nevoie de un adăpost special, este foarte rezistent la frig iar boala nu prea se prinde de el, are o imunitate ridicată la boli”, povesteşte preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.
Analizele confirmă: carnea poate fi consumată de cei cu boli cardiovasculare
Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa are parteneriate cu Institutul de Cercetări Alimentare, cu Institutul de Bioresurse Alimentare, cu Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda (unde există circa 100 de exemplare de porci din rasa Mangalita), dar şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină veterinară din Cluj.
Ioan Tătăran a precizat că, în urma unei analize solicitate Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti pe o bucată de slănină, a rezultă că ponderea acizilor graşi nesaturaţi este de 70%, aproape identică cu cea din carnea de somon.
„Noi am trimis la analize carnea de porc de Mangaliţa, la laboratoarele de la Larex, Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) şi Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA). În urma evaluării s-a stabilit că profilul lipidelor (lipidele sunt grăsimi importante pentru sănătate), acizi graşi nesaturaţi este de 65%, cantitate aproape identică descoperită şi în uleiul de masline, laptele de mamă, sâmburele de nucă sau grăsimea de somon”, a menţionat fermierul maramureşean.
Porcul de Mangaliţa mai este denumit: porcul cu blană, porcul cu lână creaţă, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, porcul cu părul creţ etc. Carnea lor are mai multe vitamine şi un profil lipid deosebit pentru sănătate.
Crescătorii ştiu că Mangaliţa este un „porc de clisă”, „a fost şi este crescut în special pentru slănină, însă calităţile acesteia sunt deosebite şi poate fi consumată şi de cei cu suferinţe cardiovasculare”, a mai precizat crescătorul din Lăpuş.
Cererea depăşeşte oferta crescătorilor
„Tot ce scoatem la vânzare se vinde imediat. De Crăciun a fost o cerere imensă. Cererea în creştere de carne de porc Mangaliţa va determina cu siguranţă crescătorii să mărească efectivele din această rasă”, a mai spus Ioan Tătăran care deţine şi o carmangerie. Carmangeria din Lăpuş a inginerului agronom Ioan Tătăran a obţinut contracte pentru comercializarea produselor sale în mari lanţuri de magazine: Cora, Carrefour şi Real.
„Vindem pe lângă carne şi specialităţi precum jambon, cârnaţi etc. Pe lângă marile reţele de magazine, avem numeroase cereri venite de la restaurantele din întreaga ţară. În acest an în luna mai vom organiza la Baia Mare a doua ediţie a festivalului crescătorilor de porci Mangaliţa, împreună cu Direcţia pentru Agricultură Maramureş”, a spus Ioan Tătăran.
În prezent, se estimează că în ţară mai există circa 35.000 de exemplare din rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat. Numărul porcilor Mangaliţa din ferme variază de la două exemplare la zeci (30-100 exemplare).
Foto: dregelyvar.hu, dregelyvar.hu, winicjatywa.pl
Citeste si:
* Crescătorii de mangaliţa au pătruns în hipermarket: “Stăm lângă raft şi le spunem cumpărătorilor povestea porcului-somon”
* Mangaliţa, porcul-somon, își face loc pe masa de Crăciun. Într-un an, cererea s-a triplat!
