• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui, Dumitru Manole, s-a înscris în Forța Fermierilor. Guvernanților le cere «viziune pentru agricultura viitorului»

    Daniel Befu -

    Dumitru Manole, președinte al Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui și fermier în Amzacea, județul Constanța, Dumitru Manole, s-a înscris în Asociația Forța Fermierilor. În cei 82 de ani, peste inginerul agronom – maestrul agronom, mai corct spus, au trecut 57 de sezoane agricole în ”zona cu indicele cel mai mare de ariditate din România”. E omul care duce în spate atât de multă experiență trăită, încât înțelege până și cele mai fine nuanțe din modul în care vremea se întoarce împotriva omului, cel care, în nechibzuința lui, i-a stârnit mânia. Anul trecut seceta i-a aplicat cea mai grea lovitură din întreaga sa carieră. În 2020 la numărătoarea boabelor de porumb, i-au ieșit…238 kg/ha. Cei de sus au părut c-au înțeles că ce s-a întâmplat e un cataclism care se petrece o dată într-o carieră de agronom. Însă mâna de ajutor n-a mai venit.

    În 2020, Dumitru Manole a recunoscut că, pentru întâia oară, s-a simțit înfrânt. Însă tot atunci a spus că ține lucrurile sub control, că printr-un efort supraomenesc angajații săi își primesc salariile la zi și că așteaptă noul an, unul ceva mai blând cu oamenii care trudesc pământul în zona lui.

    Acum e primăvară și inginerul senior a avut bunul răgaz să cumpănească despre starea de fapt a lucrurilor și ce e de făcut. ”Sigur că agricultura este foarte mult legată și dacă vreți, dependentă, de factorul climatic. Din acest punct de vedere, trebuie să luăm în calcul doi factori climatici. E vorba de precipitații și temperaturi, atât ale solului, cât și ale aerului. Referindu-mă la precipitații, în Constanța în diverse areale, avem total cumulat din luna octombrie până astăzi undeva la 400-420 mm, din care la Amzacea, 375 mm. În lunile octombrie, noiembrie și decembrie, la Amzacea s-au acumulat 140 mm, iar de la 1 ianuarie până în 13 aprilie aveam 242 mm, deci un total de 382 mm la punctul de la Amzacea. Din acest punct de vedere, putem considera că s-a refăcut rezerva de apă din sol. Poate că există cititori care se vor întreba: «De ce se tot referă la rezerva de apă din sol?» Fac asta pentru că în sud-estul României și mai precis în Dobrogea, noi trăim pe seama rezervei de apă din sol, neavând terenuri irigate, după ce, har Domnului, am distrus irigațiile cu obstinența care ne-a caracterizat în ultimii 31 de ani”, a subliniat fermierul.

    Dumitru Manone a complet că la Amzacea a fost sistem de irigații, care după 1990 a funcționat cu intermitențe până în anul 1994-1995. În acea perioadă un decident statal, spunea că mai bine importă grâu decât să plătească energie electrică pentru irigații.

    ”Ce nu a știut cel care a declarat asta, este că n-o plătea din buzunarul domniei sale, ci era vorba de România, de o țară întreagă. Dar asta e altă problemă. Iar celălalt factor la care am făcut referire, temperatura, ei, aici avem niște probleme, pentru că am avut șocuri termice. De la 12-15°C ziua, noaptea am avut temperaturi de -6°C. Apoi a urmat o altă perioadă de 3-4 zile cu temperaturi cu plus în perioada de noapte și zile cu 10-12°C. Pe acest fond climatic, iar temperatura solului evident că n-a urcat mai mult de 7°C în ultima perioadă. Pe acest fond nu s-au putut aplica lucrările la cerealele păioase de toamnă. Mă refer la erbicidări care nu s-au putut efectua, datorită în primul rând umidității solului și al temperaturilor care n-au permis aplicarea unora dintre erbicide. Asta pentru că foarte multe erbicide nu se pot aplica decât atunci când temperatura aerului este de minim 10°C. Sigur, există și alte sortimente de erbicide cărora le este permisă aplicarea la 4-5°C, iar dacă aplici erbicidul și după 4 ore plouă, acestea totuși își fac efectul. Dar sunt, sigur, mai scumpe cu 80-100 lei/ha”, a mai punctat agricultorul.

    Acesta mai spune că din cauza umidității solului nu s-a permis intrarea utilajelor și în prezent există o întârziere la cerealele păioase de iarnă, dar dată fiind fenofaza de vegetație în care se găsesc, această întârziere poate fi admisă. ”De ce? Pentru că grâul răsărind în ultima decadă a lunii ianuareie, e la fenofaza de sfârșit de înfrățire. Nefiind la faza de alungire a paiului, există sortimente din paleta de erbicide, care permit aplicarea lor mai târzie, dar aici avem alți factori care ne iau la goană, ca să spun așa. E vorba de fenofaza de dezvoltare a buruienilor, pentru că acestea, sigur că au depășit în unele sole stadiul de rozetă, care este optim pentru ca erbicidele să-și facă efectul. Cu aceste probleme ne confruntăm în cultura de cereale păioase de toamnă. Sigur că, dat fiind contextul, toți producătorii agricoli stau cu arma la picior, ca să poată intra să efectueze aceste lucrări. De asemenea, la cerealele păioase și alți factori din tehnologie au fost defazați. Nu s-a finalizat aplicarea de azot și încă nu s-a făcut fertilizarea cu fosfor, pentru că în toamnă, dată fiind seceta foarte agresivă, multe suprafețe n-au fost ferilizate cu îngrășăminte complexe. Sigur că trebuie să ajutăm prin aplicările cu doze de azot la culturile de cereale păioase, iar acolo unde nu s-a aplicat fosforul, se mai pot aplica îngrășămintele complexe pe bază de fosfor și potasiu. Însă în mod cert, va trebui să ne bazăm pe sprijinul pe care ni-l oferă o serie întreagă de formule chimice ale îngrășămintelor foliare, pe care, după părerea mea, trebuie să le avem în atenție în acest an”, face producătorul o descriere a stării de fapt a momentului pentru culturile de toamnă.

    În condițiile în care capriciile bulversante ale vremii fac să se nască întrebarea legitimă: «Cum mai poate agronomul să înțeleagă ceva?», acest pionier al devansării epocii optime de semănat se reinventează, încercând, din prisma cunoașterii tuturor factorilor acestei ecuații complexe care este agricultura, să găsească rezolvarea bună. Marea provocare a momentului sunt culturile de primăvară.

    ”Agricultura joacă pe o scenă în aer liber și atunci trebuie să luăm în considerare factorii aceștia climatici: temperaturile aerului, ale solului și, evident, precipitațiile. La culturile de primăvară foarte rar am început semănatul la floarea soarelui. Nu se poate intra pe ogor, în primul rând datorită umidității solului și în al doilea rând datorită temperaturii solului, care până acum o săptămână era undeva la 2-3°C în jurul orei 7 dimineața, ori noi trebuie să avem undeva la 7-8°C în sol la 7 dimineața. E o întârziere privind semănatul culturilor de primăvară. La 13 aprilie altădată semănatul era încheiat. Din 280 ha de floarea soarelui am semănat 180 ha și preconizez că voi încheia semănatul în seara zilei de 14 aprilie, dacă mă vor lăsa ploile anunțate pentru următorul interval. Iar la porumb n-am semănat nimic, în contextul în care și semănatul porumbului era încheiat la acest moment. Înainte am adaptat tehnologiile la schimbările climatice și acum le adaptez iar, la noile condiții”, explică Dumitru Manole.

    Pronostic despre cum va arăta anul pentru fermierii care în 2020 au fost puși în genunchi

    Privitor la producțiile estimate pentru acest sezon agricol, ținând cont de evoluțiile de până în prezent, Dumtru Manole este optimist. ”Părerea mea este că în ceea ce privește cerealele păioase de toamnă, acolo unde acestea n-au dispărut din cauza atacului de Zabrus tenebrioides, și din cauza densității care nu este similară peste tot și nu avem peste 750-800 plante/mp, eu mă aștept în Dobrogea la producții de 5000-6000 kg/ha în medie și cu unele producții de 7000-8000 kg/ha în alte zone în care au fost ploi în toamnă. Zona costieră se întinde de la Agigea pornind, mergând până la Mangalia și intrând în interior până la 40-50 km. În ferma mea, care e amplasată în zona costieră, seceta a fost cea mai agresivă, fapt care, așa cum am spus, a determinat ca răsărirea să se producă în ultima decadă a lunii ianuarie-prima decadă a lunii februarie, ori din acest punct de vedere nu avem densități de peste 750 de plante/mp, iar frații din primăvară nu au același număr de boabe precum planta mamă. Frații de primăvară realizează undeva la 20-22 de boabe, în vreme ce spicul la planta mamă poate ajunge la 36-40 de boabe”, estimează fermierul senior.

    Dacă în urmă cu un an, pentru a fi pe profit ar fi avut nevoie de producții de 7000 kg/ha, imposibil de atins în 2020, la estimările de producții din 2021, șansele de a reveni din nou pe plus sunt ridicate. ”Atunci prețurile erau undeva la 630-650 lei/t, în timp ce la ora asta există o piață la grâu în care prețurile au crescut undeva cu 150 lei/t. O producție la grâu estimată la 5000 kg/ha, înseamnă venituri de 4000 lei/ha, deci și cu 5000 kg/ha ar fi echilibru. Însă subliniez: la ora asta. Nu știu ce se va întâmpla mai târziu. Astăzi, nu se știe ce va fi mâine”, își calculează pragul de profitabilitate.

    De ce s-a înscris în Asociația Forța Fermierilor

    Respectatul agronom a luat recent hotărârea de a deveni membru al Asociației Forța Fermierilor. ”Mi-au plăcut mesajele pe care Agrointeligența le transmite în vederea progresului agriculturii. Cred că n-am rostit o vorbă prea mare și faptul că este atentă la tot ce se întâmplă în agricultura României. Atât Agrointeligența, cât și domnul Vlad Macovei, prin postările zilnice pe care le are, în calitatea sa de președinte al Asociației Forța Fermierilor, părerea mea e că vin în sprijinul agriculturii și al agricultorilor din România. Agricultura n-are nevoie de politică. Agricultura are nevoie de politici agrare. Partinicul nu are loc în agricultură, ci scopul este de a lucra fiecare metru pătrat de pământ în folosul țării și în folosul societăților comerciale care au ca deviză: «să lucrăm solul României». Totodată este nevoie de unitate mai mare între asociațiile de profil. Uitați, eu sunt președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui și membru al Asociației Internaționale a Florii-Soarelui și am luat decizia de a intra în Forța Fermierilor”.

    În viziunea sa, Forța Fermierilor ar trebui să militeze susținut pentru tot ce înseamnă politici agricole. ”Producătorul agricol din România nu mai are nevoie să i se spună când să semene, care e densitatea, ori cum să regleze semănătoarea sau combina la recoltat. Producătorul agricol din România are nevoie de politici agricole pe termen mediu și lung, că pe termen scurt ne-am lămurit. În primul rând trebuie să privim arealele geografice ale României, dat fiind faptul că se lucrează într-o scenă în aer liber, una deschisă. Când spun acest lucru, mă întorc din nou la condițiile pedoclimatice. Analizate într-o dinamică de 30-60 de ani, trebuie să se observe la nivel de decident statal unde a fost lipsa cea mai mare de precipitații. Trebuie să știm arealele geografice ale României, că nu putem judeca de la Satu-Mare la Constanța ca având aceleași condiții pedoclimatice. Știind acest detaliu și că încălzirea globală e o realitate, trebuie ca România să decidă ce vrea să facă cu suprafața de teren arabil pe care o deține, pentru a pune bazele unei agriculturi adaptată la viitor”, a mai punctat fermierul.

    Dumitru Manole mai arată că în România avem o suprafață de 4500 mp de teren arabil pe cap de locuitor, versus Țările de Jos cu 160-180 mp/cap de locuitor. ”Suntem bogați, însă această nestemată pe care o are România, solurile arabile, trebuie înțelese pe areale geografice. Doar așa pot da un răspuns coerent la întrebarea «Unde trebuie să mă așez cu irigatul?» Astfel, eu, stat, voi putea în mod informat să mă aplec cu programul de irigații  înspre zonele cu cel mai mare deficit de apă. E singura șansă pentru scoaterea de sub influența factorului climatic această zonă a județului Constanța care are 800.000 ha de teren arabil. S-a discutat încă din 1991, la consiliul interministerial de la Paris, repet, din 1991, încă o dată, că temperatura globului va crește 3,5-5°C în următorii 50 de ani și deși știm asta, ce măsuri am luat noi din 1991 până astăzi? N-am făcut nimic. Din 1991 până azi am distrus și ce era în materie de irigații. Vorbim de vreo 15 ani, guvern după guvern și tot ce am reușit până acum a fost să schimbăm termenul în «gestionăm apa». Dar, totuși, când începem programele de irigații? Când? Până acum ni se imputa că n-am înființat OUAI-uri. În urmă cu 2 ani și jumătate am format două OUAI-uri. Am obținut aprobarea pentru ele de la Ministerul Agriculturii, însă nici până acum n-am fost invitați să preluăm patrimoniul. Păi ce facem aici?”, spune apăsat agronomul.

    Are terenuri tăiate de la subvenție, fiindcă a îndrăznit să își construiască ziduri verzi de apărare împotriva exceselor climatice

    În timpul dialogului cu Dumitru Manole am abordat și problematica perdelelor forestiere. Acesta a fost singurul moment în care fermierul și-a pierdut, pentru o clipă, cumpătul.

    ”O chestiune prioritară, după irigații, e să facem un program de perdele forestiere. Trebuie să scoatem exploatațiile agricole de sub impactul factorului natural. E o problematică pe care o cunosc, pentru că eu am plantat perdele forestiere în ferma mea începând cu anul 2008. Am plantat în total 12 ha de perdele forestiere și am făcut 1 ha de împăduriri. La nivelul județului Constanța eu am dezvoltat programul ăsta până la un punct. Am făcut două pepiniere în care am produs material biologic adus. Am ales să lucrez cu salcâm, fiindcă în toată România, la acel moment n-am găsit sămânță omologată pentru alte specii pretabile la înființarea de perdele forestiere. Asta deoarece ca să faci pepinieră îți trebuie sămânță omologată, certificată. Acum salcâmul e considerat specie invazivă și la ora asta suprafața pe care am plantat-o cu perdele forestiere, «He, He!», încep să și râd, nu benficiază de plată unică pe suprafață. În schimb pawlonia nu e specie invazivă. Am avut două promisiuni de rezolvare a problemei, una de la Achim Irimescu și alta de la următorul ministru, care au spus că rezolvă și nu s-a rezolvat. Înființarea perdelelor forestiere e o măsură pe care însuși Ion Ionescu de la Brad a recomandat-o pentru Dobrogea. Însă noi vorbim și nu facem nimic. (n.r. Dumitru Manole ridică tonul). Te rog să mă scuzi că tonul meu este altul, dar după 57 de ani de agricultură, m-am săturat de promisiuni. Hai să scoatem exploatațiile agricole de sub impactul falimentului. Ion Ionescu de la Brad a fost membru al Academiei franceze, după aia membru al Academiei Mihăilene de la Iași. De ce să nu ținem cont de ce a spus el după ce a poposit pe meleagurile Dobrogei? El a fost un emigrant al revoluției de la 1848 și și-a găsit azilul în Turcia. Rașid Pașa l-a trimis în Dobrogea să vadă ce se întâmplă și atunci a scris el ce am pomenit eu astăzi. Noi nu urmăm nici măcar lucrurile care sunt clasice, principii propuse de titanii, unanim recunoscuți, ai agriculturii românești. Cum vrem noi să venim cu nuanțe, dacă asta nu suntem în stare să facem?”, conchide profetic «nea Manole».


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Prima tranșă de motorină din România a ajuns în Rep. Moldova. Fermierii, ajutor de 18,46 litri/ha Șefa din Ministerul Agriculturii, audiată astăzi la DNA Timișoara Efectivul de bovine din România – în scădere. Țara noastră, pe locul 9 în UE la numărul de vaci

    Ultimele știri

    Iarba tăiată – îngrășământ pentru pomi. Aplicare și beneficii Rețetă de îngrăşământ cu sare amară pentru roşii mai gustoase Fermieri revoltați de selfie-urile în rapiță