• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce se îngălbenesc pe margini frunzele castraveților. Cauze, tratamente

    Mircea Olteanu -

    Frunzele castraveților se îngălbenesc pe margini și se usucă. Din ce cauze apare această problemă și ce tratamente de prevenire pot aplica legumicultorii.

    În funcție de starea frunzelor și a rodului castraveților puteți înțelege ce nutrienți îi lipsesc plantei. Dacă observați că marginile frunzelor castraveților s-au îngălbenit, atunci aceasta indică un dezechilibru și, cel mai adesea, o deficiență de potasiu, relatează portalul ogorod.ru.

    Frunze îngălbenite pe margine la castraveți. Cauze

    Castraveții au un sezon de creștere relativ scurt și intră rapid în faza de fructificare. În timpul coacerii fructelor, plantele consumă o cantitate mare de nutrienți, în special mult potasiu. Acest macroelement joacă un rol important în formarea carbohidraților și a diviziunii celulare, crește rezistența plantelor la boli și la condițiile de mediu nefavorabile, dar influențează și gustul fructelor.

    Lipsa potasiului se manifestă inițial prin apariția unei benzi de culoarea galben-pal de-a lungul marginilor frunzelor, care devine tot mai intensă în timp. În cazul lipsei acute de potasiu, fructele se dezvoltă în formă de pară, pot avea gust amar, frunzele sunt acoperite cu pete maro, iar marginile frunzelor devine maro și încep să se sfărâme, condiție denumită „arsura marginală a frunzelor”. În primul rând au de suferit frunzele inferioare, care sunt și cele mai vechi.

    Pete pe frunzele castraveților: cauze, tratamente

    În cazul lipsei de calciu, frunzele de castravete se usucă și devin albe, începând de la margini. Acest lucru apare mai întâi pe frunzele tinere: nu numai că devin mai deschise la culoare, ci se și deformează, iar tulpinile devin lemnoase. În cazul deficitului de calciu, frunzele inferioare rămân verzi.

    Cum să preveniți și să remediați deficiența de potasiu

    Deoarece castraveții se dezvoltă bine și rodesc numai pe un sol fertil, atunci când pregătiți pământul, aplicați nu numai îngrășăminte organice (biohumus, compost, humus), ci și îngrășăminte minerale care conțin principalele macro și microelemente.

    În perioada de fructificare, fertilizați la fiecare două săptămâni cu îngrășământ cu potasiu: sulfat de potasiu (15 g dizolvat în 10 litri de apă, apoi utilizați 0,5 litri pentru fiecare tufiș), monofosfat de potasiu (10 g la 10 l de apă, 0,5 l sub fiecare tufiș) sau îngrășământ complex cu conținut ridicat de fosfor și potasiu. Dacă solul din zonă este acid sau ușor acid (pH mai mic de 6,7), se efectuează 2-3 fertilizări la rădăcină cu infuzie de cenușă (150 g la 10 litri de apă, 1 litru sub fiecare tufiș).

    Ce legume se pot cultiva lângă castraveți 

    Fertilizarea castraveților la rădăcină se realizează numai după udare. Încercați să alternați fertilizările la rădăcină cu cele foliare și puneți îngrășăminte minerale și organice. Reglați cantitatea de îngrășământ aplicată în funcție de starea plantelor și de recomandările producătorului.

    10 secrete pentru o recoltă bogată de castraveți 

    Fertilizarea frecventă, cu doze mici, utilizând diferite îngrășăminte cu potasiu, este mai bună decât aplicând o singură dată o cantitate mare de potasiu, deoarece un conținut excesiv de potasiu în sol împiedică absorbția magneziului, calciului, azotului amoniacului, manganului și a altor elemente.

    De ce potasiul este slab absorbit

    Chiar dacă la plantarea castraveților ați aplicat cantitatea potrivită de potasiu sau îngrășăminte complexe, asta nu înseamnă că plantele vor primi cu siguranță o nutriție bună. De exemplu, potasiul, la fel și azotul, este un element destul de mobil și poate fi pur și simplu spălat din sol, mai ales dacă terenul este nisipos sau de tip turbă. Dar există și alte motive care determină absorbția slabă a potasiului:

    – Temperaturi scăzute sau foarte ridicate. Temperatura optimă pentru dezvoltarea castraveților este de 20-25 de grade Celsius în timpul zilei și 16-18 grade Celsius în timpul nopții. Cu toate acestea, nu este întotdeauna posibil să creați astfel de condiții ideale. La temperaturi sub 12 grade Celsius, sistemul radicular al castraveților își pierde capacitatea de a absorbi apa și substanțele nutritive din sol. Prin urmare, în zilele reci, este recomandabil să se efectueze numai fertilizare foliară. Iar în cazul căldurii, îngrășămintele trebuie aplicate la o temperatură a aerului care nu depășește 25 de grade Celsius, de exemplu, dimineața sau seara.
    – Prea mult calciu în sol. Aplicând calciu în exces, potasiul nu mai este absorbit de sistemul radicular al plantelor.
    – Udarea neregulată. Castraveții, după cum știți, sunt o cultură iubitoare de umiditate. Prin urmare, plantele trebuie udate în mod regulat, pe măsură ce solul se usucă, folosind apă caldă, cu o temperatură de 23-25 ​​de grade Celsius. Pentru ca mineralele din sol să fie bine absorbite, pământul din zona rădăcinii trebuie să fie întotdeauna umed într-un grad moderat, mai ales în perioada de fructificare. Cu toate acestea, trebuie evitată udarea în exces a castraveților, deoarece aceasta duce la spălarea din sol a principalilor nutrienți și la apariția putregaiului rădăcinilor.

    Pentru a proteja solul de schimbările de temperatură și pentru a reține umiditatea este indicat să aplicați mulci din fân, paie, rumeguș putrezit sau alte materiale. Mulcirea va ușura îngrijirea plantelor și va reducere frecvența udării.

    În lipsa macronutrienților, randamentul castraveților și valoarea nutritivă a fructelor sunt reduse. În plus, malnutriția duce la slaba dezvoltare a plantelor, care își pierd capacitatea de a rezista bolilor.


    Te-ar mai putea interesa

    ANI: Pășuni comunale atribuite de consilieri locali unor membri de familie Victorie a Asociației Forța Fermierilor! Măsură pentru achiziția de utilaje agricole, introdusă în PNS! Subvenția de bază la APIA crește la 100 euro/ha la teren arabil și 150 euro/ha la pajiști cu animale

    Ultimele știri

    Alertă în Giurgiu: Două focare de PPA în doar 2 zile. Alte 100 de îmbolnăviri active la porci mistreți! ANM astăzi: Ploi abundente de 80 l/mp până miercuri. Județe sub alertă! Anunțul MADR de astăzi privind fermierii din 30 de județe afectate de seceta severă