• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii care cultivă sfeclă de zahăr au avut cel mai amar an

    Roxana Dobre -

    Cultivatorii români de sfeclă de zahăr au avut un an dificil după ce fabricile de profil au trecut prin schimbări importante. În plus, de anul viitor și subvenția acordată din bugetul de stat, ANT 6 sfeclă de zahăr, va scădea simțitor pentru fiecare hectar cultivat cu această cultură.

    Anul 2022 a fost plin de provocări pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr. O cultură cândva importantă pentru agricultură și atractivă pentru cultivatori, sfecla de zahăr a ajuns să fie abandonată de numeroși fermieri. În România, cultivarea sfeclei de zahăr asigură un minim din necesarul de consum de zahăr. Necesarul de consum anual este circa de 500.000 tone zahăr. Zahărul din sfeclă de zahăr reprezintă peste 20% din consumul intern. Diferența se asigură din import de zahăr brut în vederea rafinării (peste 30%) și a zahărului alb importat. Prin urmare, România rămâne un importator constant de zahăr, pentru acoperirea necesarului de consum, așa cum reiese din balanța comercială.

    Sectorul sfeclă de zahăr a întâmpinat o serie de dificultăți de ordin social-economic, în special, după eliminarea cotelor de producție de zahăr, după cum urmează:
    – diminuarea capacității de prelucrare a sfeclei de zahăr, ca urmare a închiderii unor fabrici (după eliminarea cotelor) de la 4 fabrici existente în anul 2017, la 1 fabrică în anul 2022;
    – după eliminarea cotelor de producție de zahăr (anul 2017), s-a constatat reducere constantă a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr, cu circa 20% respectiv de la 28.200 ha în anul 2017 la 22.760 ha în anul 2020.

    Suprafață redusă de fermieri în 2022

    În anul 2022 suprafața contractată cu sfeclă de zahăr s-a redus la 8.600 de hectare. Comparativ cu anul 2021, în anul 2022 suprafața cu sfeclă de zahăr a scăzut cu aproximativ 38%.

    Scăderea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr a fost provocată şi de următoarele cauze:
    – reducerea producției, ca urmare a schimbărilor climatice respectiv, seceta din anul 2020;
    – costuri ridicate pentru întreținerea culturii care necesită un număr mare de lucrări și o complexitate a acestora;
    – eliminarea prețului minim garantat pentru sfecla de calitate standard (26,29 euro/t), au afectat cultivatorii odată cu renunțarea la cote;
    – specificitatea culturii în ceea ce privește favorabilitatea acesteia în anumite zone de cultură respectiv, zona centrală a Transilvaniei și zona de N-E a țării;
    – închiderea fabricilor care au generat riscuri cu consecințe nefavorabile pentru fermieri, muncitori și fabricile/întreprinderile de procesare, precum și pentru comunitățile locale, aflate la zona fabricilor de zahăr.

    Importăm zahăr în valoare de 300 de milioane de euro

    Efortul financiar ce ar trebui realizat, în contextul necultivării sfeclei de zahăr, având în vedere necesitatea de a importa zahăr pentru asigurarea consumului, este exemplificat după cum urmează:
    • 500.000 tone de zahăr (media consum anual) * 600 euro/t = 300.000.000 euro;

    În perioada 2015 -2020, producția medie de zahăr din sfeclă/an a fost de 135.000 tone.
    • 135 * 600 euro/t = 81.000 euro/t, astfel, producția obținută în țară, asigură o parte din necesarul pentru consum și diminuează efortul financiar generat de importul de zahăr.

    Rentabilitatea culturii de sfeclă de zahăr este negativă, înregistrându-se un declin pe întreaga perioadă analizată (2015-2020).

    Mai mult, contextul geopolitic și al crizelor sanitare din ultimii 3 ani, a generat un șoc economic cu impact la nivelul ofertei și al cererii, afectând fluxurile comerciale, cu implicații asupra tuturor palierelor rețelelor de valoare adăugată, generând riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile mari asupra veniturilor, în special ale producătorilor primari.

    Toate acestea, conduc la susținerea culturii de sfeclă de zahăr, în vederea evitării abandonului și menținerii unei suprafețe care să asigure un minimum din consumul anual de zahăr. Mai mult decât atât, sprijinul cuplat pentru venit pentru sfecla de zahăr (CIS) asigură pe termen scurt, viabilitatea economică a fermelor pentru a face față dificultăților cu care se confruntă fermierii, prin îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității sectorului.

    Subvenții în scădere pentru ANT și ușoară creștere în cazul Sprijinului Cuplat Vegetal 

    Ajutorul Național Tranzitoriu pentru sectorul vegetal se va acorda și din 2023 când va fi pusă în aplicare noua Politică Agricolă Comună (PAC) dar pentru o cultură ANT 6 sfeclă de zahăr, plata estimată va fi tăiată mai mult de jumătate comparativ cu cuantumul pe care îl vor primi fermieri în acest an. Subvenție achitată din bugetul național pentru sfecla de zahăr va avea anul viitor un cuantum de 78,13 euro pe hectar, conform unui document publicat de Guvern.

    Iată care sunt cuantumurile pentru ANT 6 – sfeclă de zahăr, comparativ pentru două campanii de subvenții, 2022 și 2023:

    2022: ANT 6 sfeclă de zahăr: 178 euro/ha;
    2023: ANT 6 sfeclă de zahăr: 78,13 euro/ha.

    Despre acest subiect Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Subvenția APIA pe hectar care scade de la 178 de euro la 78,13 euro

    În cazul Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV), plata pentru anul viitor este estimată cu o creșterea ușoară pe hectar, a subvenției, la 900,00 de euro. Comparația o putem face cu subvenția din 2021, când cultivatorii au primit 829,8313 ha având în vedere că pentru campania 2022 nu au fost anunțate cuantumurile.

    Fabricile de zahăr între închidere și supraviețuire 

    În cazul fabricilor de zahăr, cele care și asigură stabilitate și pot face oferte fermierilor, au existat de asemenea moment dificile. Cel mai mare șoc din piața zahărului a venit la începutul anului de la fabrica de la Luduș, când francezii de la Tereos au anunțat că aceasta se va închide.

    350 de fermieri care aveau contract cu fabrica unde dădeau recolta de sfeclă de zahăr s-au confruntat atunci cu grave probleme.

    Despre acest subiect aici: Dorel Istrate: ”Fabrica de zahăr de la Luduș se închide definitiv. Noi, fermierii, rămânem cu pierderile”

    O primă propunere privind naționalizarea fabricii a venit din partea fermierului Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei, cel care a investit 1,3 milioane de euro în tehnică agricolă pentru sfecla de zahăr.

    În luna septembrie, un grup de fermieri din zona Transilvaniei, cultivatori de sfeclă de zahăr, au lansat un nou apel pentru ca statul să se implice pentru ca producția de zahăr să fie reluată. Inițial, fermierilor li s-a promis că din luna iulie, statul va prelua controlul fabricii de zahăr, cu planul de a crea o formă juridică prin care fermierii să poată administra entitatea. Până acum, Ministerul Agriculturii a reușit doar să stopeze dezmembrarea echipamentelor care ar fi ajuns la fier vechi.

    În continuarea eforturilor de a salva fabrica de la Luduș, fermierii au făcut și o cooperativă pentru preluarea fabricii de la Luduș. Fermierii au trimis o scrisoare de intenție atât Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cât și societății TEREOS România SA, actualul deținător al fabricii a cărei activitate este în prezent închisă. În final, pe 17 noiembrie, Guvernul a aprobat un emorandum guvernamental pentru sprijinirea fermierilor cultivatori de sfeclă care se află în negocieri pentru preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, județul Mureș.

    Despre acest subiect pe larg aici: Încă o victorie a fermierilor din AFF: Guvernul României îi sprijină să preia fabrica de zahăr de la Luduș!

    În prezent, din informațiile pe care Agrointeligența-AGROINTEL.RO contractul de preluare a fabricii de la Luduș nu a fost încă semnat. Părțile implicate mai au de lămurit, pe articole din contract, diverse spețe. Cel mai probabil, ne-au spus surse implicate în preluarea fabricii, în luna ianuarie documentul va fi semnat și fermierii vor putea să se bazeze pe fabrica din Mureș că le va prelua recoltele de sfeclă.

    Speranță și pentru fabrica de la Bod, județul Brașov

    Fermierii din zona Ardealului au speranțe că în 2023 se va redeschide parțial o altă fabrica importantă unde ei își vindeau cultura de sfeclă, cea de la Bod. Fabrica de zahăr de la Bod a anunțat în luna noiembrie că ar intenționa să reia producția din sfeclă de zahăr cultivată de fermieri români. Prima întâlnire dintre reprezentanții Fabricii de Zahăr de la Bod cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr a avut loc luna trecută iar reprezentanții companiei deținătoare a brandului, ”Best Achiziții S.R.L” au anunțat că intenționează să repună în funcțiune Fabrica de Zahăr din localitatea brașoveană Bod, începând de anul viitor, 2023.

    40 de fermieri din Brașov și Covasna s-au întâlnit cu reprezentanții companiei, la data programată – 4 noiembrie,  pentru a stabili ce cantități de sfeclă pot fi produse la anul și în ce condiții vor putea colabora.

    În prezent, zahărul care este vândut în magazine sub denumirea ”Bod” nu este românesc, ci este produs în Ucraina, ambalat și comercializat la noi în țară. Originea zahărului vândut în ambalajele fabricii de la Bod este trecută pe ambalaj, dar pe fundul acestuia, așa încât puțini sunt cei care află că pun în coș un zahăr care nu este produs în țara noastră, dar care este promovat ca atare pe rețelele de socializare.

    Și fabrica Agrana, din județul Buzău a trecut prin momente dificile, după o amendă de 50.000 de lei aplicată de ANPC

    Agrana, o fabrică din România controlată de austrieci a primit o amendă de 50.000 de lei, în urma verificărilor efectuate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Autoritatea a anunțat printr-un comunicat că în urma apariţiei în spațiul public a unor articole referitoare la înşelarea consumatorilor asupra originii şi naturii zahărului fabricat şi pus pe piaţă de către grupul Agrana, autoritatea a dispus ca structura sa regională, CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi), să efectueze o acţiune de control pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale din domeniu la fabrica de zahăr din Buzău, aparţinând Agrana România SRL Bucureşti.


    Te-ar mai putea interesa

    Micii fermieri – sprijin de 37.000 de euro pe fermă. Decizia, la nivel european Furtuni puternice anunțate în aproape toate județele. Alertă de vreme severă de la ANM Noi alerte de vreme severă. Ploi, vijelii și temperaturi până la 37 de grade în mai multe județe

    Ultimele știri

    Incendiu în ferma lui Ion Olteanu din Mihăilești. Peste 30 de hectare au ars chiar în timpul recoltatului Start fonduri europene pentru achiziția de utilaje! Proiectele se depun de marți, 25 iunie, la AFIR Bogdan Cățoi, fermier: La cultura de grâu am recoltat sub 700 de kilograme la hectar