Conferința NATUREVO-OMYA la Oxford. Sajjad Awan, specialist în analize de sol: Recomand un pH de 6,7 pentru cea mai mare eficiență a utilizării nutrienților
Daniel Befu -
PH-ul este cel mai important element dintr-un program de analiză a nutrienților din sol, consideră agronomul Sajjad Awan, este specialist în cadrul laboratorului NRM – din cadrul consorțiului Cawood- cel mai mare furnizor independent din Marea Britanie, care anual efectuează în jur de 750.000 de analize agricole și de mediu din probe de apă, sol, gunoi de grajd, îngrășăminte și de țesut vegetal.
În cadrul Conferinței ”Ziua Sănătății Solului”, organizată în perioada 6-8 septembrie, la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, de companiile NATUREVO și OMYA, fermierii români au putut asista la o prelegere susținută de Sajjad Awan despre impactul pH-ului solului asupra eficienței fertilizării. Expertul, care și-a susținut doctoratul al Universitatea Warwick, unde s-a implicat într-o serie de proiecte focusate pe nutriția culturilor, le-a făcut fermierilor recomandări inclusiv cu privire la modul de prelevare a probelor de sol.
Agrointeligența: Laboratorul în cadrul căruia activați analizează anual un volum enorm de probe prelevate din ferme. Care sunt concluziile care se pot trage, referitoare la sol, în urma unui eșantion atât de mare?
Sajjad Awan: Prima concluzie estea aceasta: cel mai important lucru este ca fermierii să uziteze de opțiunea pe care o au, de colectare a probelor de sol. Astfel se pot realiza măsurători de bază. Noi, în Marea Britanie, recomandăm fermierilor ca în fiecare an să efectueze analize pe 25% din suprafața fermelor lor, astfel ca o dată la fiecare 4 ani, ferma să fie scanată integral. Eu sunt expert în pășuni, unde recomandarea este să se preleveze probe de la 7,5 cm adâncime, pe care la nivelul laboratorului nostru le analizăm în privința conținutului de fosfor, potasiu și magneziu. Aceștia sunt cei mai importanți parametri măsurați la acest tip de probe, însă putem efectua un registru mult mai larg de analize. În general nu lucrăm direct cu fermierii, ci cu organizații specializate în prelevarea de probe din ferme, care apoi ni le trimit nouă spre analiză.
Agrointeligența: Din observațiile rezultatelor analizelor din laboratorul în care activați, care ar fi sfatul pentru fermierii români?
Sajjad Awan: În exemplul anterior nu am vorbit despre terenuri arabile, însă cele mai multe soluri din România, sunt probabil arabile, la fel ca în Marea Britanie. Recomandarea mea pentru fermierii din țara dumneavoastră este să preleveze probe de la 15 cm adâncime și să le trimită unui laborator spre analiză. Dacă vorbim de fermieri care nu mai practică arătura, atunci probele trebuie să fie prelevate de la 23 cm, deoarece atunci când terenul este arat, atunci solul, deci inclusiv nutrienții din el, se mixează, în timp ce în tehnologiile fără arătură, fracția de sol cea mai bogată în nutrienți este cea de deasupra și poate induce în eroare fermierul că are un sol saturat în nutrienți. De aceea, pentru a nu avea rezultate alterate, le recomand fermierilor să preleveze probele de la o adâncime un pic mai mare, cea de 23 cm, pentru o acuratețe mai bună a rezultatelor.
Agrointeligența: Ce impact are pH-ul asupra disponibilității nutrienților din sol pentru plantă?
Sajjad Awan: pH-ul este cel mai important element din acest program de analiză a nutrienților. Dacă pH-ul e cel corect, atât la azot, cât și la fosfor, potasiu, magneziu, dar și la alți nutrienți, eficiența absorbției crește. Acest lucru este valabil mai ales în cazul solurile alcaline. De la pH-uri de 7,5 în sus, cea mai mare parte a nutrienților adăugați în sol nu se mai absorb și se vor pierde. Ionii de amoniu, la pH ridicat se vor converti în amoniac, care e eliberat de sol în atmosferă, mai ales în zilele cu adieri de vânt și când umiditatea aerului e scăzută. O aplicare a azotului în lunile aprilie-mai la noi, în Marea Britanie, este OK. Nu știu dacă aceleași condiții se aplică și în România. Însă noi avem și fermieri care fertilizează cu azot în iunie, când temperatura aerului e foarte ridicată, vântul e intens. Dacă acești fermieri au și soluri alcaline, 40% din ureea pe care ei o aplică se pierde, evaporându-se sub formă de amoniac. Asta înseamnă că pH-ul influențează major disponibilitatea nutrienților.
Agrointeligența: Dar ce se întâmplă cu solurile cu pH acid, deoarece în România nu cred că ne confruntăm cu problematica unor soluri prea alcaline pe suprafețe la fel de mari?
Sajjad Awan: Aciditatea solului influențează, de asemenea, foarte mult pierderile de nutrienți prin denitrificare. De aceea, atunci când solul e umed, cum e la noi, dacă mergi în câmp, prelevezi o probă de sol și o miroși, aceasta miroase înțepător, ca un ou stricat. Acest miros indică faptul că la nivelul solului are loc un proces de denitrificare prin degajare de oxid și dioxid de azot. (dioxidul de azot, NO2 are miros înțepător, n.r. ). Aceste procese chimice au o influență negativă asupra biologiei solului.
Agrointeligența: Care e nivelul de pH pe care să-l țintească fermierii pentru solele lor?
Sajjad Awan: Recomandarea mea către fermieri e să se focuseze pe aducerea solurilor la un pH cât mai aproape de optim. Noi, în Marea Britanie, spunem că optimum pentru solurile arabile este 6,5, dar noi recomandăm ca ținta să fie de 6,7, pentru cea mai mare eficiență a utilizării nutrienților și pentru o structură și o biologie optime ale solului. Un pH în optim va influența absorbția nutrienților de o manieră pozitivă, va genera economii la nivel de fermă prin reducerea pierderilor de fertilizanți și va îmbunătăți eficiența fermei.
