Nina Gheorghiță, LAPAR: Pământul trebuie lucrat când trebuie, nu când ne permite politicianul
Angelica Lefter -
Responsabilii europeni nu vor renunța fără presiuni din partea fermierilor la anumite prevederi ale Politicii Agricole Comune (PAC) care-i dezavantajează pe agricultori, dar și pe consumatori în aceeași măsură. Mai mult, condiționalitățile de mediu și GAEC 7 și 8, au devenit obstacole în fața fermierului care a ajuns să aibă costuri mult mai ridicate cu producția, este de părere Nina Gheorghiță, Vicepreședinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Nina Gheorghiță a explicat în cadrul emisiunii Agrostrategia, ediția de ieri, miercuri – 31 ianuarie, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că analizate mai bine, condiționalitățile impuse de UE prezintă, de fapt, frânturi de logică.
Citiți și: Oficial: Derogare pentru GAEC 8. Comisia Europeană răspunde solicitărilor fermierilor români!
Totodată, obligativitatea de a lăsa o parte din teren pârloagă nu este un bine făcut mediului, ci din contră, obligă fermierul să producă la costuri mai mari deoarece se înmulțesc dăunătorii și bolile pe suprafața respectivă.
”Nu poți să-ți obligi fermierul tău european să lase o parte din teren pârloagă, deci să-i reduci producțiile, implicit veniturile în fermă, adică să-l obligi să producă scump și în același timp să îți deschizi porțile către țările terțe care vin cu produse agricole ieftine din tehnologii, fără niciun fel de restricție de mediu”, a menționat fermierul Nina Gheorghiță.
Aceasta este de părere că ideologia formulată de la Bruxelles nu mai trebuie acceptată de fermierii europeni.
”Această abordare nu trebuie să o mai acceptăm noi, breasla fermierilor, indiferent de țara în care ne facem treaba, din partea clasei politice. Această ideologie ecologistă, care nu va face nimic altceva decât să ne aducă în sapă de lemn, pentru că atunci când te apleci asupra condiționalităților și încerci să le înțelegi din punct de vedere științific, vezi că nu e nicio noimă acolo. Adică e o frântură de logică colosală. Eu vă vorbesc, să știți, nu doar din calitatea mea de fermier, acum sunt într-adevăr fermier, dar primii 11 ani din activitatea mea profesională mi i-am desfășurat în mediul universitar și în cercetarea agricolă. Deci, am predat agrotehnică, am predat biologia solului, sunt doctor în agronomie, deci mie aceste condiționalități nu îmi arată unde este beneficiul pentru mediu și înțeleg doar că îmi reduce producția în fermă, atât”, a punctat Nina Gheorghiță, Vicepreședinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Prelucrarea solului trebuie efectuată la momentul potrivit
În opinia sa de specialist, solul are nevoie de prelucrare atunci când el permite acest lucru și este absurd ca politica agricolă sau oricare politician să vină să dicteze fermierului când să intre la lucru pe propriul teren.
”Cartea spune așa, că pământul trebuie să-l lucrezi atunci când îți permite, nu când ai timp, nu când vrei, nu când ai bani. Momentul cheie în a lucra pământul îl reprezintă maturitatea fizică a solului, adică acea stare de reavăn, când pământul nu este nici foarte umed, nu este nici foarte uscat pentru că în ambele situații va trebui să aplici foarte multe lucrări ulterior pentru a putea pregăti un pat germinativ de așa manieră încât să ai un semănat și o răsărire explozivă. În momentul în care îți vine politicianul și îți spune: nu, nu, intri pe teren când îți spune Politica Agricolă Comună, adică GAEC-ul 6 îți spune între 15 iunie și 30 septembrie nu trebuie să ții terenul acoperit 80%, dacă vrei să accesezi și ecoschema, trebuie în proporție de 85% și atunci mă duc până în 15 octombrie. Păi cum vine asta? Adică eu să ies să lucrez pământul atunci când îmi permite politicianul?”, a întrebat retoric fermiera cu o vastă experiență în mediul științific.
Nina Gheorghiță, LAPAR: Politicianul, noul risc agricol
Nina Gheorghiță a mai arătat că pe lângă schimbările climatice, alte fenomene și scumpiri, fermierul are acum un factor de risc nou: politicianul, fie el european sau național.
”Eu ca fermier trebuie să intru să lucrez pământul atunci când pământul îmi spune că este pregătit și eu îi fac cel mai puțin rău. Uitați-vă ce s-a întâmplat anul trecut cu seceta, în care fermierii nu au mai putut să-și lucreze pământul pentru a putea semăna. Uitați-vă problemele de răsărire pe care le-am avut la rapiță, pentru că nu ne-am putut permite să intrăm pe teren să-l pregătim așa cum era noi obișnuiți. Fermierii au învățat de-a lungul vremurilor, să spunem cu ghilimele de rigoare, să lupte cu natura. Știința și tehnica ne-au învățat cum să luptăm, numai că acum, de vreo câțiva ani încoace avem un nou risc: politicianul european și național. Ei, cu acesta, cum putem lupta pentru că nu vrea în niciun fel să înțeleagă?”, a mai arătat invitata emisiunii Agrostrategia, Nina Gheorghiță.
Politicienii de la Bruxelles vor fi obligați să renunțe la condițiile care pun piedici fermierilor
În final, Nina Gheorghiță a explicat că fermierii au în prezent costuri mai mari, iar factorii de decizie de la Bruxelles nu vor renunța de bună voie la condițiile de mediu pe care le impun prin noua PAC, însă vor face acest lucru din obligație.
”Ei de bunăvoie nu vor renunța, dar vor fi obligați. Vor fi obligați de fermieri și eu sunt ferm convinsă că în scurt timp și societatea, populația, va înțelege care este pericolul cre ne paște dacă ne vom lăsa dominați de această ideologie ecologistă. Nu poți să vii să explici că dacă lași terenul pârloagă 5%, faci bine mediului. Cum faci bine mediului? Pentru că fermierul anul următor, când vine să integreze bucata respectivă de teren în tehnologie va trebui să aplice mai multe tratamente pentru a putea ține în frâu tot ce s-a dezvoltat acolo, de la buruieni, boli, dăunători, cu un an în urmă. Și atunci, ce se întâmplă de fapt? Îl obligi pe fermier să aibă cheltuieli mai mari, faci mai multe tratamente cu pesticide pentru mediu, iar populația va trebui să suporte acele costuri. Uitați-vă ce se întâmplă acum la raft. Și dacă UE nu liberaliza comerțul să fie invadată piața europeană de producția ucraineană, prețurile erau și mai mari. Și atunci, ce faci ca și Comunitate? Adică extermini economic întreaga agricultură, pentru ce? Să te vulnerabilizezi? Cu ce are consumatorul de câștigat, pentru că am rămas acum cu prețul la ulei la raft 7-8 lei? Iar floarea-soarelui am vândut-o anul trecut ca și în 2020. De ce? Pentru că și-au putut permite procesatorii, pur și simplu, acesta este termenul, să-și bată joc de fermierul român pentru că știau că noi nu putem să depozităm floarea-soarelui, pentru că este un produs pe care în fermă nu-l poți depozita, există pericol de explozie, are conținut mare de ulei, decât dacă ai spații cu aerare pentru așa ceva”, a conchis fermiera și Vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nina Gheorghiță, în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită de luni până joi, de la ora 10:00, pe TVR1.
Agrostrategia – TVR 1. Invitată: Nina Gheorghiță, LAPAR (31.01.2024)
