Dr. ing. Dumitru Manole – recunoaștere mondială pentru inovație în cultura de floarea-soarelui!
Angelica Lefter -
Dr. ing. Dumitru Manole, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri ai României, a fost nominalizat printre alți 14 cercetători ai lumii în domeniul florii-soarelui, în cadrul unei conferințe care are loc în China. Meritele fermierului-cercetător sunt acelea că a demonstrat, printr-un studiu de 15 ani, că nu mai există perioade optime la semănatul florii-soarelui, din cauza schimbărilor climatice. Mai mult, prin cercetările sale, agronomul constănțean a demonstrat că decalarea perioadei de semănare poate duce la diferențe de producție de 1.000-1.500 de kilograme la ha.
Românul nominalizat anul acesta de Asociația Internațională a Florii-Soarelui alături de alți cercetători, este dr. ing. Dumitru Manole, fermier din județul Constanța, comuna Amzacea, administratorul societății Sport Agra SRL, fondată în anul 1994. În urma unei conferințe care va avea loc la Bayannur, în China, în perioada 22-24 august 2024, unde se va supune la vot, vor rămâne patru dintre nominalizați, iar recunoașterea o va obține unul dintre cei aleși în urma votului.
Dr. ing. Dumitru Manole, apreciat la nivel mondial pentru munca sa în domeniul agricol
Dr. ing. Dumitru Manole, spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că lucrează în total, în ferma de la Amzacea, 850 de ha, dintre care 460 de hectare cu grâu, floarea-soarelui pe 260 de hectare, mazăre pe 86 de hectare și sorg pe 46 de hectare. Cercetările pe care la cultura de floarea-soarelui au un istoric îndelungat, ne-a precizat fermierul constănțean.
”În anul 1912, în Rusia, la Krasnodar, era o stațiune de cercetare unde a lucrat un ameliorator, Pustovoit. Acest personaj a creat soiurile de floarea-soarelui pe care le-am apucat și eu în anul 1963 Vniilk. Până în 1963, România cultiva soiuri de floarea-soarelui din Rusia. În 1972 acest Pustovoit moare, dar renumitul și vestitul Alexandru Viorel Vrânceanu, care lucrat la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice, atunci, Fundulea, în 1965 produce primele soiuri de floare-soarelui, soiuri record. Alexandru-Viorel Vrânceanu era membru al Academiei Române, doctor în științe, profesor. Alexandru-Viorel Vrânceanu în 1972 creează primii hibrizi de floarea-soarelui la nivel planetar Romsun 52 și Romsun 53 și în 1980 a început decernarea premiului Pustovoit pentru personalitățile care au dus la dezvoltarea culturii de floarea-soarelui la nivel național și internațional. Alexandru-Viorel Vrânceanu este primul român care a primit acest premiu în 1980, urmat de Horia Iliescu, în anul 2000, decedat, fost director al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, cu care am colaborat, și în 2016, la Edirne, în Turcia, Maria Joița-Păcureanu. Acest premiu, Pustovoit, se acordă cu ocazia Conferinței Internaționale a Asociației pentru Floarea-Soarelui, la fiecare 4 ani”, a spus dr. ing. Dumitru Manole.
Citiți și: Recoltarea culturii de floarea-soarelui. Perioada optimă, tehnologie
Dintre cei 14 cercetători de la nivel mondial care au fost selectați pentru inovațiile lor în domeniul florii-soarelui, vor fi selectați, prin vot, de către boardul Asociației Internaționale a Florii-Soarelui, doar patru. Pentru activitatea sa intensă de cercetare timp de 15 ani, dr. ing. Dumitru Manole ar merita pe deplin să se afle printre finaliști.
”Anul acesta, Asociația Internațională a Florii-Soarelui are conferința la Bayannur, în China. În perioada 22-24 august 2024 are loc Conferința Internațională a Florii-Sorelui. Cu această ocazie, am fost nominalizat și eu, Dumitru Manole, între cei 14 cercetători în domeniul florii-soarelui din care se vor alege patru, prin votul boardului Asociației Internaționale a Florii-Soarelui. Urmează votul, în urma căruia vor rămâne patru, dacă voi fi cel care va obține premiul, îmi va fi adus de doamna Maria Joița-Păcureanu, care face parte din boardul Asociației la care și eu sunt membru din anul 2019 și tot în 2019 am fondat Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui în România, al cărui președinte sunt”, a punctat dr. ing. Dumitru Manole.
Dr. ing. Dumitru Manole: ”Am decalat semănatul florii-soarelui în luna februarie și martie în condițiile schimbărilor climatice”
Cercetarea românească a fost cea care a dat mereu un impuls în sectorul agricol la nivel mondial. Dacă înaintașii au avut un cuvânt de spus, nu este târziu nici ca oamenii de știință și practicienii contemporani să arate lumii rezultatele pe care le-au obținut după zeci de ani de studiu, pentru care sunt apreciați.
”Eu zic că trebuie să slăvim înaintașii și să demonstrăm că la Institutul de la Fundulea s-au creat soiuri și hibrizi de plante care includ și floarea-soarelui care au făcut parte și fac parte dintr-o serie de companii. Deci, o parte din hibrizii de floare-soarelui care s-au comercializat în România au conținut genetică românească (…) Dat fiind ceea ce au făcut înaintașii, iată că și la Amzacea am avut realizări care au fost apreciate la nivel internațional. Și anume, în ultimii 15 ani am modificat perioada de semănat la toate culturile de primăvară, implicit la floarea-soarelui. Am făcut experiențe pentru că în tratatele de fitotehnie ale înaintașilor: Nicolae Zamfirescu, profesor, decedat și Gheorghe Bîlteanu, ei au fost profesori la fostul Institut Agronomic Nicolae Bălcescu și ei scriau că perioada optimă la semănat la floarea-soarelui este 5-10 aprilie. Prin cercetările pe care le-am efectuat la Amzacea, am decalat semănatul florii-soarelui în luna februarie și martie în condițiile schimbărilor climatice, astfel încât nivelurile de producție au crescut, iar hibrizii semănați așa cum spuneau înaintașii au dat producții mai mici decât aceia care s-au semănat după tehnologia pe care am propus-o și am cercetat-o. De altfel, dacă vreți, foarte practic, în urma cercetărilor am conchis că diametrul capitolului la floarea-soarelui este direct proporțional cu perioada de semănat. Am măsurat și am numărat în 14 ani capitole de la hibrizii de floarea-soarelui semănați în februarie – martie, am numărat și boabele, față de ceea ce spuneau înaintașii, la 5-10 aprilie. Deci, dimensiunea capitolului, circumferința era mult mai mare și numărul de boabe în capitol mult mai mare, iar nivelele de producție au depășit cu 1.000-1.500 de kilograme la ha hibrizii semănați în perioada 5-10 aprilie. Din cauza schimbărilor climatice, nu mai putem avea perioade optime. Premiul este pur și simplu o apreciere, prin această medalie oferită”, a conchis dr. ing. Dumitru Manole, președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui în România pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
