• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Antracnoza la castraveți. Semne, combatere

    Violina Gorcinschi -

    Antracnoza la castraveți – boală fungică a cucurbitaceelor. Antracnoza este o boală provocată de ciuperca Colletotrichum lagenarium, care afectează toate organele aeriene ale castraveților, producând pagube în special recoltelor atât în câmp, cât și după recoltare. Aflați din acest articol cum se previne și cum se combate antracnoza la castraveți.

    Antracnoza este una dintre cele mai comune boli la castraveți. Aceasta se manifestă rapid în condiții optime de dezvoltare, producând daune de până la 30% din cultură. Odată infectate, plantele vor suferi vizibil și pot muri, iar recoltele își vor pierde semnificativ din calitate. De aceea, este importantă identificarea și combaterea acestei boli.

    Antracnoza la castraveți. Caracteristici și factori

    Cauza antracnozei la castraveți este agentul patogen Colletotrichum lagenarium (sin. Glomerella lagenarium, Colletotrichum orbiculare). Această ciupercă atacă des culturile de castraveți din regiunile cu umiditate ridicată, în spații deschise, precum și în spații protejate. Atacând și alte culturi din familia cucurbitaceelor, precum dovlecei, dovleci, pepeni etc, antracnoza este capabilă să producă pagube de până la 30%. La castraveți, această boală afectează frunzele, pețiolul frunzelor, tulpina și legumele.

    Agentul patogen iernează, de la un an la altul, sub formă de conidii și micelii de rezistență în resturile vegetale ale plantelor atacate. În timpul perioadei de vegetație, conidiile străpung cuticula și germinează în spațiile intercelulare, în condiții propice putând germina și infecta plantele în doar trei zile. În astfel, de condiții, primele semne ale bolii apar la 4-7 zile de la infectare.

    Ciuperca este răspândită cu ușurință de vânt, apa de ploaie, insecte, irigație prin aspersie, răsaduri și semințe infectate. Apariția și dezvoltarea bolii este favorizată de temperaturi optime de 20-27 de grade Celsius și umiditate ridicată a aerului, de 100%.

    Fiind capabilă să reziste până la cinci ani în resturile de plante infectate, antracnoza se transmite fără probleme prin semințe, răsaduri și instrumente de grădinărit infectate.

    Antracnoza la castraveți – legume infectate (foto: lucidcentral.org)

    Antracnoza la castraveți. Semne atac

    Antracnoza se manifestă în toate fazele de dezvoltare a castraveților, pe toate organele aeriene: tulpini, frunze, legume.

    Atacul începe cu apariția unor pete galbene, verzui sau care au un aspect umed. În timp, petele devin maronii, se necrozează și cad. Pe frunze rămân găuri. La răsadurile provenite din semințe infectate, cotiledoanele se ofilesc și pot apărea pete de jur împrejur, la contactul cu solul.

    La nivelul tulpinii, boala se manifestă sub forma unor pete alungite și care lasă urme în țesut.

    La legume, atacul este agresiv și produce daune semnificative. Inițial, pe castraveți apar pete circulare, cu aspect umed care, odată cu avansarea bolii, își schimbă culoarea în maro-închis-negru și produc urme adânci în țesut. Castraveții afectați de antracnoză putrezesc atât pe plantă, cât și după recoltare, în depozite. Aceștia au atât un aspect inestetic, cât și un gust amar, fiind infectați ușor de putregaiuri.

    Atacul este prezent și pe pețiol (de-a lungul acestuia) sub formă de pete alungite.

    Citește și: Castraveții nu fac flori – cauze, remedii

    Antracnoza la castraveți. Prevenire și combatere

    La fel ca în cazul celorlalte boli grave, este mai ușoară prevenirea acestora decât combaterea. În cazul antracnozei la castraveți, se pot lua următoarele măsuri de prevenire:

    – Respectarea rotației culturii: castraveții revin pe același teren după trei ani;
    – Achiziționarea de semințe certificate, fără agenți patogeni;
    – Achiziționarea de răsaduri fără agenți patogeni, de la surse de încredere;
    – Irigarea exclusivă a culturii prin picurare;
    – Asigurarea unei ventilații optime în sere, solarii și răsădnițe;
    – Evitarea lucrărilor în perioadele în care plantele sunt ude în urma căderii de rouă, ploaie sau irigare;
    – Cultivarea unor soiuri și hibrizi cu rezistență la ciuperci patogene;
    – Densitate optimă a plantelor;
    – Înființarea culturii de castraveți pe soluri bine drenate;
    – Combaterea buruienilor;
    – Eliminarea resturilor vegetale de pe teren și distrugerea acestora;
    – Aplicarea preventivă de fungicide la castraveți.

    Citește și: Plantare castraveți: perioade, distanțe între răsaduri

    Cu ce stropim castraveții pentru antracnoza. Fungicide recomandate

    În cazul în care se constată prezența antracnozei la cultura de castraveți, se recomandă aplicarea de tratamente antifungice specifice precum Dagonis de la BASF, Alcupral de la Alchimex – Alcedo, Merpan de la Adama sau Captan de la UPL.


    Te-ar mai putea interesa

    Mii de hectare de teren agricol – scoase la licitație în Ucraina. Arenda pornește de la 200 euro/ha Florin Barbu, MADR: Data la care fermierii vor avea despăgubirile de secetă în conturi Diana Șoșoacă cere controale UE și încetarea măsurilor privind combaterea pestei oilor: „Vă bateți joc de fermieri!”

    Ultimele știri

    Agrii și Picătura Perfectă: asigură-te că echipamentul tău de stropit este pregătit! Cristina Teleanca, băcița care a impresionat o țară întreagă! Vinde brânza pe TikTok și nu se desparte de fetița ei nicio clipă Bursa cerealelor. Prețul grâului crește de la o zi la alta – cotații DAP Constanța azi