Un nou dăunător depistat în culturile din România: Gărgărița rădăcinilor de rapiță (Aulacobaris coerulescens)
Dr. ing. Otilia Cotuna -
Gărgărița rădăcinilor de rapiță – Aulacobaris coerulescens sau Baris Coerulescens este un nou dăunător depistat în culturile din România. Confirmarea prezenței noului pericol a fost făcută, pe baza colaborării cu fermierii, de către Șef Lucrări Dr. Ing. Otilia Cotuna, de la Facultatea de Agricultură, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, din cadrul Univeristății de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara.
Fermieri din zona Timișului au sesizat prezența unui nou pericol la rapiță, iar dr. ing. Otilia Cotuna le-a confirmat temerile: a apărut un nou dăunător al culturii de rapiță. Acesta pare să nu fi existat până acum pe teritoriul României, însă a fost prezent din vremuri mai vechi în Europa de Vest, Asia de mijloc, Iran și partea euroepeană a Rusiei. Este vorba despre Aulacobaris coerulescens (sin: Baris Coerulescens) sau Gărgărița rădăcinilor de rapiță, un dăunător despre care nu se știe prea multe la noi în țară, asta pentru că până acum a fost inexistent sau neidentificat de specialiști. Cert este că afectează rădăcinile cruciferelor, mai ales în culturile cu probleme, care nu au apucat să se dezvolte suficient. Conform studiilor de până acum, adulții apar din luna martie și până în septembrie.
Șef Lucrări Dr. Ing. Otilia Cotuna, de la Facultatea de Agricultură, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, din cadrul Univeristății de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara, a transmis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO, toate informațiile descoperite până acum, în urma propriilor cercetări, despre acest dăunător, pe care le facem publice pentru a fi consultate de fermieri:
În acest articol:
Aulacobaris coerulescens: Răspândire și plante gazdă
Specia este răspândită în Europa de Vest, partea europeană din Rusia, Caucaz, Asia de mijloc, Iran. Apariții în zone noi se înregistrează în prezent, insecta fiind raportată în Ucraina, Franța, Turcia, Germania. De câțiva ani, Aulacobaris coerulescens este prezentă și în România, fiind raportată de către specialiști mai ales în culturile de rapiță, fără însă a fi identificată.
Studiile arată că adulții apar din luna martie și până în septembrie. Este o specie oligofagă pe Brassicaceae, se dezvoltă pe crucifere și chiar poate produce daune speciilor cultivate.
Aulacobaris coerulescens: Recunoașterea speciei
Gărgărița este ușor de recunoscut, deoarece este singura gărgăriță albastră metalică mai mare de 3 mm. În regiunea palearctică vestică, sunt cunoscute aproximativ patruzeci de specii lungi de Aulacobaris și mai multe au o colorație metalică identică sau similară, arată cercetătorii.
Aulacobaris coerulescens: Descriere și caracteristici
Corpul este alungit și destul de paralel, de 2,3 – 4,5 mm lungime (fără rostru); tegumentul este glabru, de culoare albastru închis, cu un luciu metalic (uneori cu reflexe verzui).
Este o specie comună din lunile mai până în iulie în Europa centrală și mediteraneană și Africa de Nord. Diferențele cromatice ale speciei sunt notorii (mai mult sau mai puțin înnegrite, albastru, verzui sau violet) și, de asemenea, intensitatea punctelor elitrale, ceea ce sugerează că este vorba despre aceeași specie foarte variabilă.
Această gărgăriță se hrănește în principal cu plante crucifere, inclusiv cu mai multe specii din genurile Sinapis, Erysimum, Matthiola, Capsella, Brassica etc., care sunt prezente în în multe zone din lume. Poate provoca daune verzei (Brassica oleracea L.) și rapiței (Brassica rapa ssp. oleifera DC), mai ales dacă este vorba de plante tinere. Larva se hrănește cu tulpini sau rădăcini, slăbindu-le, iar adulții apar pe tot parcursul toamnei pentru a hiberna până în primăvara următoare (în Europa). În orice caz, ”barisul crucifer” nu apare pe listele dăunătorilor comuni și importanți ai acestor culturi.
Aulacobaris coerulescens: Descrierea larvei
Larva are culoare alb-lăptoasă și este falcată. Lungimea corpului este de aproximativ 5 – 6 mm, iar lățimea peste torace de 1,8 – 2,0 mm. La Baris coerulescens, capsula cefalică este foarte pigmentată.
Aulacobaris coerulescens: Stadiile larvare
Stadiile larvare au fost studiate în anul 1989, iar larvele au fost colectate din rădăcini de rapiță, la interval de două săptămâni. Au fost colectate larve de dimensiuni diferite pentru a caracteriza stadiile larvare ale acestei specii.
Specia Baris coerulescens trece prin 4 stadii larvare înainte de a se împupa. La larva din stadiul L4 se disting două faze: o fază de creștere în care larva se hrănește activ și o fază prepupală cu activitate redusă. În timpul acesteia din urmă, larva își golește tractul digestiv și își micșorează dimensiunea, corpul devenind tern și gălbui la sfârșitul etapei.
Aulacobaris coerulescens: Ciclul de viață al gărgăriței
Baris coerulescens este o specie univoltină (o singura generație pe an). Ciclul de viață este caracterizat printr-o fază de inactivitate în timpul sezonului de iarnă și o fază de activitate când condițiile climatice și trofice sunt favorabile. Adulții apar foarte devreme primăvara pe crucifere cultivate (varză, conopidă, rapiță etc.) după o scurtă ședere uneori pe crucifere sălbatice.
La sfârșitul iernii, adulții sunt observați la nivelul solului în apropierea plantelor. Se hrănesc cu diverse organe ale plantei, limbul și pețiolul frunzelor inferioare, coletul și rădăcina. Pe vreme bună, adulții devin foarte activi și se împerechează.
Zborul de infestare al acestei specii de Baris depinde de condițiile climatice și are loc atunci când temperatura solului la 10 cm adâncime ajunge la 12 grade Celsius iar temperatura medie a aerului este de cel puțin 15 grade Celsius. Cele mai mari capturi se înregistrează atunci când temperatura maximă a aerului ajunge la 20 de grade Celsius și când bate vântul.
După o perioadă de hrănire cu plante care au depășit stadiul de internod vizibil, în funcție de condițiile climatice, adulții devin maturi.
Femelele încep să depună ouă de la mijlocul lunii aprilie și nu se opresc până la sfârșitul lunii iunie. Potențialul de reproducere al unei femele depășește 300 de ouă pe o perioadă de 144 de zile la 20 grade Celsius. Zona de ouat în plantă se întinde pe cei 4 cm de tulpină și cei 4 cm de rădăcină situați respectiv deasupra și sub coletul plantei dar 80% din ouă sunt depuse pe colet și primul centimetru al rădăcinii plantei.
După sfârșitul ciclului vegetativ al rapiței, puținii adulți rămași în viață trec la alte plante gazdă pentru a continua să se hrănească și să se reproducă în timpul verii și la începutul toamnei.
Primele larve apar în general înainte de a treia săptămână a lunii mai. În timpul lunii iunie, toate stadiile larvare sunt prezente pe plantă. Dezvoltarea larvelor continuă, în mod endofit, în timpul verii până la jumătatea lunii august.
Noii adulți părăsesc planta de la mijlocul lunii septembrie până în noiembrie și caută crucifere sălbatice sau cultivate cu care să se hrănească înainte de iernare. Este doar o parte din noua generație de adulți de Baris care își părăsește locul de dezvoltare pentru a ajunge la locurile de iernare, cealaltă parte a adulților iernând acolo. Dintre cei care și-au părăsit planta gazdă, unii vor invada noile culturi de rapiță, ceilalți vor migra pe crucifere sălbatice.
Infestarea de toamnă a culturilor se extinde pe o perioadă lungă, de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii noiembrie cu variații mari ale capturilor în această perioadă de timp.
Aulacobaris coerulescens: Dezvoltarea larvelor
De la depunerea ouălor până la apariția noilor adulți, larvele evoluează de la un stadiu la altul minând rădăcina pivotantă în plan orizontal și vertical.
Dezvoltarea completă a unei larve presupune forarea unei galerii descendente și a unei galerii ascendente. Diametrul galeriei crește treptat odată cu vârsta larvei. Galeriile uneia sau mai multor larve se încrucișează foarte rar, fiecare larvă forând propria galerie.
Galeriile forate în diferitele zone radiculare de către cele patru stadii larvare ale Baris coerulescens, ar trebui să aibă consecințe dăunătoare asupra producției de rapiță prin împiedicarea funcționării normale a rădăcinii (în funcție de densitatea larvelor).
Această specie are cerințe termice ridicate pentru dezvoltarea larvară, în special pentru etapele ulterioare. Cu toate acestea, dezvoltarea larvelor în stadiile L3 și L4 depinde mai mult de temperatura solului decât de temperatura aerului.
Într-adevăr, în aceste etape coboară adânc în rădăcină, a cărei temperatură este cea a solului. Anii fierbinți, în special în lunile aprilie, mai și iunie, sunt favorabili bunei dezvoltări a larvelor și, prin urmare, ar putea fi responsabili pentru o copulație semnificativă a adulților în anul următor.
Notă: În acest an asistăm la populații ridicate de Baris coerulescens. La capcanele galbene avem adulți capturați. Anul trecut nu am avut capturi de Baris. Populațiile numeroase din acest an se datorează condițiilor climatice de anul trecut când a fost foarte cald.
Nu sunt necesare tratamente în plus deorece adulții sunt combătuți prin efectuarea tratamentelor cu insecticide pentru ținerea sub control a gărgărițelor tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi și C. pallidactylus).st
Informații furnizate pentru informarea fermierilor de către Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia,Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, Facultatea de Agricultură, Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara
