Fonduri europene pentru livezi: Zone cu tradiție au rămas pe dinafară, în timp ce localități ”fără vreun pom” sunt împinse la finanțare
Gabriela Gimbășanu -
La mai puțin de o lună de la lansarea măsurilor de accesare a banilor europeni dedicate pomiculturii, se pare că zonarea este cea care pune bețe în roate agricultorilor care fie vor să-și înființeze acum o livadă sau vor o reconversie a bătrânilor pomi fructiferi.
Totul pleacă de la lista cu notele de favorabilitate potențială în funcție de localitate/județ, listă ce a fost întocmită pe baza unor studii realizate de Institutul de Cercetare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, Agenția Națională de Meteorologie și Hidrologie și Institutul Național de Cadastru și Pedologie.
Nu de puține ori, reprezentanții pomicultorilor “au mers cu jalba în proțap” la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reclamând că, în urma acestei zonării făcută după niște criterii încă neclare, zone pomicole cu tradiție de sute de ani în această activitate au rămas pe din afară, în timp ce au în listă au apărut zone noi cu favorabilitate ridicată pentru pomicultură, în condițiile în care, în zonele respective nu a existat niciodată nici un pom fructifer cultivat, ce să mai zicem de o livadă întreagă.
Un exemplu specific este comuna Bărbulețu din județul Dâmbovița. Deși are o suprafață de 415 hectare ocupate doar cu livezi, din calculele celor de la Institutul de la Mărăcineni a reieșit faptul că, localitatea nu are potențial favorabil pentru pomicultură. Cel care a sesizat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la această localitatea este Florin Istrate, președintele Asociației Producătorilor Agricoli ”Valea Florilor”
Treabă ”românească”
Fondurile europene prin Programul Național Pomicol 2014-2020 se acordă cu preponderență, pentru zone cu potențial, adică se urmărește să nu se facă investiții inutile în zone care nu ar fi favorabile culturilor pomicole.
“În acest sens a fost făcut un studiu al zonelor cu potențial. Sunt de acord cu asta, dar problema mea este că acest studiu s-a facut așa cum se fac toate lucrurile din România. Trecem niște localități și stabilim astea sunt cu potențial, astea nu au potențial, totul făcut fără nici un fundament. Localitatea Bărbulețu, din județul Dâmbovița a fost o comună mare, formată din alte două localități: Râul Alb și Pietrari, toate trei localitățile sunt într-o zonă pomicolă, de deal, unde principala ocupație a oamenilor este pomicultura. Când a fost împărțită această comună s-au format ale trei comune. Printr-o minune, în acest studiu Râul Alb și Pitrari au potențial pomicol favorabil, în timp ce Bărbulețu este fără potențial pomicol, în condițiile în care, numai pe raza comunei Bărbulețu sunt 415 hectare de livezi pe rod”, a declarat pentru Agrointeligența Florin Istrate, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Valea Florilor-Bărbulețu.
Localitățile fără potențial nu pot face reconversie
Prin acest program pomicol se urmărește inclusiv reconversia în pomicultură. “Dacă localitatea respectivă nu este trecută în lista zonelor cu potențial nu poți face reconversie. Conform studiului care este anexat pe site-ul MADR și AFIR sunt foarte multe localități din România care apar cu potențial ridicat și nu sunt pomi deloc și sunt localități care au suprafețe întinse de pomi fructiferi și apar ca neavând potențial pomicol”, ne-a explicat dâmbovițeanul, motivul pentru care zonele de favorabilitate sunt foarte importante sunt esențiale în accesarea banilor europeni.
Zonele de favorabilitate, stabilite…matematic
În acest sens, pentru comuna Bărbulețu, președintele Asociației Ptroducătorilor Agricoli Valea Florilor, a facut în luna iunie a anului curent, o adresă către Ministerul Agriculturii, iar răspunsul primit a fost cel puțin surprinzător. “Am facut o adresă la MADR, cu ajutorul LAPAR-ului și am primit un răspuns foarte binevoitor din partea directorului general de la Politici Europene, adică doamna Tatomir, prin care ni se spune că a fost făcut un studiu și din calculele matematice, comuna Bărbulețu nu este zonă cu potențial pomicol. Practic, dacă matematic iese că se poate bine, dacă nu iese din calculele matematice nu avem zonă cu potențial”, ne-a spus Florin Istrate, care a fost răspunsul pe care l-a primit în urma adresei pe care a facut-o către Ministerului Agriculturii.
Fermierii din zonele fără potențial se pot adresa MADR-ului
Fermierii care nu sunt incluși într-o zonă cu potențial pomicol se pot adresa individual Ministerului Agriculturii, care trimit solicitarea la Institului de Cercetare Pomicolă de la Mărăcineni, care efectuează un studiu, contra-cost, pentru a stabili dacă terenul fermierului respectiv este într-o zonă de favorabilitate sau nu.
“Normal era ca la nivel de UAT să existe o entitate care să plătească un studiu și în urma acestui studiu, dacă indicatorii arătau că zona este cu potențial pomicol să fie inclusă în lista zonelor cu potențial. Răspunsul primit de la MADR este că nu se poate discuta la nivel de localitate, ci la nivel de fermier sau persoană fizică. Astfel, într-o localitate care nu este cu potențial favorabil pentru pomicultură, un fermier din zona respectivă care vrea să facă o investiție în sectorul pomicol pe bani europeni, face o solicitare individuală la MADR care ajunge la Institutul de la Mărăcineni. Studiul efectuat se plătește și fermierul primește un document care atestă dacă terenul lui are sau nu potențial pomicol”, a declarat pentru Agrointeligența reprezentantul pomicultorilor din comuna Bărbulețu.
Fermierul dămbovițean a subliniat faptul că, acest lucru este o pură aberație și lasă loc de interpretări, în timp ce un individ poate primi un atestat că are un teren cu potențial pomicol, vecinul lui poate primi același document care atestă că terenul lui nu este cu potențial pomicol.
Moroieni localitatea cu potențial pomicol, fără nici un pom
Din lista localităților cu potențial care au fost incluse pe niște criterii cel puțin dubioase este localitatea Moroieni. “Această localitatea se află la granița dintre județele Dâmbovița și Prahova și localitatea cu care se învecinează este Sinaia. Această localitate se află la poalele munților și, din calculele matematice, a reieșit faptul că această localitatea are un potențial pomicol foarte mare, cu toate că în zona respectivă nu sunt pomi mai deloc”, ne-a exemplificat fermierul dâmbovițean, una din multe comune care apar cu potențial pomicol, dar unde nu au fost cultivați pomi fructiferi niciodată.
Criteriile după care a fost redactată lista sunt dubioase
Toate aceste nemulțumiri au ajuns și la urechile președintelui Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România, care susține că “această zonare este cel puțin dubioasă”. Criteriile care au stat la baza redactării listei cu notele de favorabilitate potențială pe specii pomicole nu sunt foarte clare și lasă loc de interpretării.
“Au fost stabilite anumite zone eligibile pentru înființarea livezilor cu anumite specii pomicole și nici până astăzi nu știm care au fost criteriile care au stat la baza stabilirii acestei zonări. Astfel, apar zone noi cu favorabilitate foarte ridicată, dar care nu au condiții pedo-climatice optime, iar acolo unde sunt condiții optime, acele zone au fost lăsate pe dinafară. De exemplu, localitatea Bărbulețu, din Dâmbovița a fost aprig discutată la MADR, pentru că nu a fost inclusă în zona de favorabilitate pomicolă, în condițiile în care în zonă sunt peste 400 de hectare de livezi pe rod”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Zonarea a fost facută cu dedicație
Această listă cu zonele de favorabilitate este extrem de contestată de liderul LAPAR, care susține că, zonarea s-a făcut, respectând în tocmai interesele unor viitori investitori.
“Toate aceste acțiuni din spatele redactării acestei liste mă fac să cred că zonarea a fost facută în funcție de interesele viitorilor investitori, care își vor face proiecte pe această măsură. Se știa cu mult înainte de a se face zonarea, ce zone trebuie incluse și ce zone ar trebui omise, prin intenție. Au știut cine vor fi beneficiarii acestor bani, cu mult timp înainte de redactarea acestor liste. Se știa cine sunt beneficiarii și după aceea a fost facută zonarea, în așa fel încât acești beneficiarii să se poată încadra”, ne explică Baciu, care au fost interesele care au primat în redactarea listei.
Zone fără tradiție în pomicultură – favorizate la finanțare
Controversată zonare a fost facută după o serie de studii redactate de cei de la Institutul de Cercetare Pomicolă de la Mărăcineni. “Nu știu care sunt criteriile care au stat la baza acestei liste, dar probabil că cei de la Institut știu mai bine ce criterii au luat în calcul la stabilirea acestei zonării și tot la fel de bine știu și pe cine avantajează și pe cine dezavantajează. Sunt în țară zone care au sute de ani de pomicultură în spate și nu au intrat în zona eligibilă și sunt zone în care nu a fost o livadă niciodată și au devenit zone eligibile la plată”, ne-a spus fermierul băcăuan, despre erorile care s-au strecurat în lista zonelor de favorabilitatea a specilor pomicole.
Pomicultorii de bună credință au de suferit
Potrivit liderului LAPAR, totul a fost stabilit cu mult timp înainte de redactarea listelor.
“Pomicultorii care sunt de bună credință și vor să acceseze fondurile europene nu au nici o vină, singura lor vină este că trebuie să sufere. Sunt obligați să sufere, se află în imposibilitatea de a-și face proiecte pentru că nu sunt incluși în zonele eligibile. Totul a fost facut cu dedicație, totul s-a stabilit cu mult timp înainte”, a precizat pentru Agrointeligența președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Discuțiile de la MADR nu au avut nici un rezultat
Deși LAPAR a discutat de nenumărate ori cu cei de la MADR despre problemele din lista zonelor de favorabilitate pomicolă, totul a rămas în același stadiu.
“Exact pe principiul “câinii latră, lupul merge”. La discuțiile de la Minister nu ne-a bagat nimeni în seamă, deși noi am fost de bună credință și am crezut că se va face ceva în acest sens, pentru remedierea tuturor probemelor pe care le-am semnalat. Nu am crezut în nici un moment că o să vorbim singuri. Din păcate lucrurile au rămas așa cum au fost stabilitate și cei care au de suferit sunt tot pomicultorii”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligiii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Despre zonarea pomicolă în PNDR 2014-2020 puteți citi pe larg și puteți consulta lista localităților în articolul ”Cum poți accesa fonduri europene pentru înființarea livezilor în funcție de județul din care ești”
