Ioan Tătăran, cel mai cunoscut crescător de Mangalița, vrea să readucă porcul-somon în farfuria românilor

Înainte de 1970, numai Transilvania avea efective de peste 500.000 de porci din rasa Mangalița. Astăzi, potrivit lui Ioan Tătăran, cel mai cunoscut crescător al porcului-somon, în toată România ar mai fi 35.000 de capete, însă numărul lor crește odată cu interesul consumatorilor pentru carnea cu colesterol pozitiv.

În 2013, când Agrointeligența a scris pentru prima dată povestea lui Ioan Tătăran din Lăpușel, Maramureș, lumea nu prea mai știa cine mai crește la noi în țară rasa de porc Mangalița. Prin ferma și carmangeria sa, Toto SRL, fermierul a reușit nu doar să reînvie interesul micilor crescători pentru porcul cu păr creț, dar și să le stârnească românilor interesul pentru produsele din carnea animalului alintat ”porcul-somon” sau ”măslina pe patru picioare”.

Modelul fermei de porci Mangalița

Ferma de porci de Mangalița are însă și capcanele ei, la fel ca orice afacere, a declarat Ioan Tătăran pentru Agrointeligența. Astfel, el spune că un business cu creșterea aceastei rase este rentabil doar de la 150 de capete în sus dacă nu faci și procesare, iar dacă integrezi producția, profitul este asigurat de un efectiv de peste 50 de grăsuni.

Citiți și: Mangaliţa – „porcul-somon” sau „uleiul de măsline cu patru picioare” – recucereşte Transilvania

Cu o fermă în care crește 70 de capete de porci Mangalița, Ioan Tătăran, sau Toto cum îl știu clienții și prietenii, se încadrează în a doua categorie. Adică și-a dat seama că nu poate supraviețui pe piață doar din vânzarea în viu sau sacrificarea animalelor, așa că a trecut la procesare. Cum este și cel mai cunoscut crescător al acestei rase, nu este de mirare că este și fondatorul Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa „Nucu Moşii” și cel care a reușit să obțină atestat de produs tradițional pentru mai multe delicatese din carne de Mangalița.

ferma de porci Mangalita

Rasele românești, ”omorâte” de regimul comunist

“Până în anii ‘70, în România exista un efectiv foarte mare de porci Mangalița întrucât populația era foarte obișnuită cu ei. Li se cunoștea gustul, calitatea cărnii, dar și tehnologia de creștere, care este foarte simplă. Din păcate, din acel moment au apărut cooperativele și s-a demarat importul masiv de rase străine de porcine: Landrace sau Marele Alb. Se dăseau câte doi porci pentru o familie, din care unul era apoi contractat de stat și omul își lua banul. Normal că țăranii au fost tentați să se apuce de creșterea  raselor noi și s-a uitat de Mangalița sau de rasa de porci Bazna, mai ales că ce purceii aduși de afară aveau o evoluție mai bună, adică acumulau greutate mai repede și aveau mai multă carne în carcasă. Oamenii au preferat cantitatea în locul calității superioare a rasei Mangalița”, a declarat pentru Agrointeligența inginerul agronom Ioan Tătăran.

Avem ferme cu peste 100 de capete de porci Mangalița

Reclama pe care maramureșeanul a făcut porcului creț a făcut ca această rasă de porcine să revină în atenția românilor de câțiva ani încoace. Acum ar fi cam 35.000 de capete în toată țara și avem fermieri care au în bătătură peste 100 de astfel de animale crescute pentru carnea lor deosebit de bună și de sănătoasă. Nu o spun doar crescătorii, ci o dovedesc și analizele pe care Ioan Tătăran le-a efectuat la Institutul de Cercetare Alimentară.

porci Mangalita

Cea mai sănătoasă slănină

”Produsul cel mai căutat este slănina de Mangalița, care se prepară cu sare și la care se adaugă frunze de rozmarin, piper și alte condimente. Această slănină are colesterol pozitiv – conține până la 70% acizi grași nesaturați care se găsesc și în grăsimea de pește somon, în uleiul de măsline, laptele matern și în sâmburele de strugure. În ultima perioadă, medici și nutriționiștii recomandă consumul de grăsime de Mangalița în cantități rezonabile. Noi facem periodic analize la Institutul de Cercetare Alimentară și acum opt ani când am făcut prima analiză, ni s-a spus textual, să dăm această slănină celor care suferă de boli cardiovasculare”, ne-a povestit Ioan Tătăran despre calitățile cărnii de porc Mangalița.

Carnea porcului-somon nu duce lipsă de clienți

Referitor la oportunitatea micilor fermieri de a câștiga din creșterea acestei rase de porci, maramureșeanul recunoaște că Mangalița au un randament mai mic la fătări, dar prețul la care se comercializează carnea în viu sau procesată este mult mai mare. Iar de clienți nu duce lipsă nici un crescător de Mangalița.

Atinge 150 de kilograme în doi ani

Fermierul a sublinat faptul că această rasă românească are o perioadă de creştere de doi ani. După această perioadă porcul ajunge la peste 150 de kilograme. La un porc obişnuit, acesta poate fi tăiat după doar un an. La fel, la o fătare de la Mangaliţa se obţin 4-5 purcei faţă de 8-10 purcei câți se obțin de la o rasă comună.

În ceea ce priveşte preţul cărnii de porc de Mangaliţa, acesta este de cel puţin 20 de lei la kilogram.

Ungurii ne dau lecții de promovare a rasei Mangalița

Procesarea cărnii de Mangalița se face identic cu cea a porcului din alte rase, dar produsele rezultate au un gust aparte. Se caută mai ales slănina de Mangalița, salamul crud-uscat și mușchiul de porc, produse care l-au și făcut pe Tătăran și carmangeria sa faimoși în toată țara.

Citiți și: Porcul Mangaliţa: o piaţă pierdută de români şi câştigată de unguri

Suntem însă mult în urma vecinilor unguri care au început dinaintea noastră promovarea rasei care la ei nu s-a pierdut niciodată. Fermierii dun Ungaria nu doar că au efective mult mai mari, dar au ajuns la nivelul la care exportă produse din carne de Mangalița până în SUA, acaparând, ca și asociere, imaginea porcului Mangalița în UE și nu numai. ”Știu că este o dezbatere amplă dacă Mangalița este rasă ungurească sau românească. Eu aș spune că nici una, nici alta, ci aș zice că originea ar fi în Serbia. Oricum, acest aspect contează prea puțin, ci mai mult contează cine promovează mai bine, cine vinde mai mult și cine va reuși să se impună pe piață ca țară cu o tradiție în creșterea porcului Mangalița”, apreciază președintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa „Nucu Moşii”.

Citiți și:

Ioan Tătăran, crescător de porci Mangaliţa: ”Tot ce scoatem la vânzare se cumpără cât ai bate din palme”

Mangaliţa, porcul-somon, își face loc pe masa de Crăciun. Într-un an, cererea s-a triplat!

Organizația pe care o conduce Tătăran își propune să spijine mai departe fermierii care doresc să crească Mangalița. ”Îmi doresc să readucem în țară porcul Mangalița și porcul Bazna la adevăratul lor potențial. Vreau să vedem din nou la pășunat turme de porci, să vedem că în fiecare gospodărie există cel puțin 2-3 porci din aceste rase vechi și fiecare român să consume carne adevărată de porc. Aș dori ca cei de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să înțeleagă importanța creșterii acestei rase și să ne sprijine pentru că dacă ne uităm la unguri, ei aduc o cantitatea mare de valută în țară doar din exportul de porci Mangalița”, a declarat pentru Agrointeligența Ioan Tătăran.

Ioan Tataran crescator Porci Mangalita

Pe potențialii crescători îi sfătuiesc să investească în rasa Mangalița pentru că este foarte ușor de crescut, este porcul săracului așa cum se spune în popor pentru că nu sunt pretențioși la hrană. Pe consumatori îi sfătuiesc să mănânce cel puțin de două ori pe săptămână grăsime de Mangalița pentru că este recomandată pentru cei care suferă de boli cardiovasculare, pentru cei care suferă de diabet și celor care suferă cu fierea – Ioan Tătăran, crescător de porci din rasa Mangalița, din localitate Lăpușel, județul Maramureș.

Foto: www.ifz.ro



 

1 Comentariu la Ioan Tătăran, cel mai cunoscut crescător de Mangalița, vrea să readucă porcul-somon în farfuria românilor

  1. Bunaziua! Am inceput si eu sa cresc mangalita si as vrea daca mi se permite sa intru in asociatia dumneavoastra ca am vazut ca sunteti un iubitor de tara si traditie. M ar interesa ce conditii trebuie sa indeplinesc si care sunt formalitatile. Va las numarul de telefon si ar fi o onoare pentru mine sa ma sunati. 0230322452. Va multumesc de pe acum.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO