DEZVĂLUIRE! Consilierul ministrului PETRE DAEA, PLĂTIT DE EGIS ca să ”aburească” fermierii!

Marian Buhociu - 28 februarie 2019 08:58

Informațiile publicate în cadrul anchetelor Agrointeligența – AGROINTEL.RO sunt confirmate de documente oficiale! În urma demersurilor noastre, consilierul ministerial al lui Petre Daea, Tiberiu Ștef, și-a publicat, în premieră, declarația de avere. Retroactiv, ce e drept, și după ce Agenția Națională de Integritate a arătat că angajatul MADR are această obligație.

Citiți și: Tiberiu Ștef, consilierul ministrului Daea, în cârdășie cu firma Egis România care ”rade” 3,5 mil. euro din banii fermierilor

Printre veniturile declarate de Tiberiu Ștef se numără și un salariu consistent – circa 1.500 de euro pe lună, încasat în 2018 de la asociația care are contract cu Egis România, firma care a câștigat – cât timp Ștef îl consilia pe Daea, un contract de 3,5 milioane de euro. Banii au venit prin același minister pentru consilierea fermierilor care vor să se asocieze.

Consilierii lui Daea, obligați să spună de unde iau bani

Sumele de bani pe care Tiberiu Ștef și Florin Ciobanu, consilieri personali ai ministrului Agriculturii, le-au primit de la Egis România trebuie să fie cunoscute publicului, așa cum reiese dintr-un răspuns primit de la Agenția Națională de Integritate.

Citiți și: ȘMECHERII pentru TOCAT BANII FERMIERILOR: Al doilea CONSILIER al ministrului PETRE DAEA – PRINS ÎN CARACATIȚA EGIS!

Egis România, deși avea relații contractuale cu cei doi consilieri ai lui Petre Daea, a primit în luna octombrie un contract de 3,5 milioane de euro tocmai de la Ministerul Agriculturii.

Agenția Națională de Integritate ne-a transmis că în urma modificărilor legislative din ultimii ani, astfel de situații nu mai sunt cazuri de conflicte de interese. Însă, cei doi consilieri personali trebuie să-și publice declarațiile de avere, lucru care nu s-a întâmplat din octombrie 2017.

Declarația de avere a lui Ștef, publicată pe site-ul MADR

Curios, după ce am primit acest răspuns, Tiberiu Ștef și-a publicat în premieră declarația de avere. Florin Ciobanu nu a făcut acest lucru. Dintr-un răspuns al ministerului reiesea că aceștia nici nu mai sunt consilieri personali ai ministrului Petre Daea.

Citiți și: Cum se împart milioanele din proiectul Egis în care Florin Ciobanu, consilierul personal al lui Petre Daea, este plătit ca expert

Egis România a început să cheltuie din banii europeni

În tot acest timp, Egis România a anunțat săptămâna trecută că a lansat proiectul din bani primiți de la Ministerului Agriculturii printr-o finanțare europeană. Lansarea a avut loc la Cheile Grădiștei.

Tiberiu Ștef, salariu ”baban” de la asociația parteneră cu Egis

Aproape 18.000 de euro a primit Tiberiu Ștef, consilierul personal al ministrului Petre Daea de la Agrom-Ro, asociația care este asociată financiar cu Egis România din 2017 într-un contract de 3 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene.

După această asociere, în octombrie 2018, Egis România a primit un alt contract de 3,5 milioane de euro chiar de la Ministerul Agriculturii, acolo unde Ștef lucrează și îl sfătuiește pe Petre Daea.

Florin Ciobanu nu și-a depus încă declarația de avere

Într-o situație asemănătoare se află și un al doilea consilier personal al lui Daea, Florin Ciobanu, și el colaborator Egis România de la începutul lui 2018 într-un alt contract de 3 milioane de euro. Agrointeligența -AGROINTEL.RO a dezvăluit încă de la sfârșitul lui 2018 aceste legături cel puțin imorale din punct de vedere financiar între consilierii lui Petre Daea și o firmă care a primit apoi de la ministerul condus de același Petre Daea un contract de 3,5 milioane de euro petru școlirea fermierilor în tainelor cooperativelor.

În apărarea lor, consilierii personali ai lui Petre Daea susțin că asocierea lor cu Egis România s-a făcut în proiecte finanțate de Ministerul Fondurilor Europene și că nu s-au implicat în acordarea către Egis a unui contract de 3,5 milioane de euro de ministerul unde lucrează.

Proiectul merge înainte cu nepăsare

În ciuda acestor legături financiare suspecte, proiectul merge înainte. Egis România a anunțat, în data de 20 februarie, că a lansat proiectul finanțat de Ministerul Agriculturii. Atunci, s-a desfășurat conferința de lansare a proiectului „Servicii de consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol, denumit pe scurt AGRICOOP”, se precizează în anunțurile Egis România.

Compania a mai anunțat că: „activitățile proiectului constau în promovarea serviciilor de consiliere în rândul producătorilor agricoli cu scopul de a facilita asocierea acestora în cooperative agricole sau grupuri de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În cadrul proiectului, va fi oferită consultanță către 10.000 de producători agricoli cu scopul final al înființării a 350 de cooperative agricole, din care minim 8 grupuri de producători locali în toate regiunile de dezvoltare ale României”.

ANI: Consilierii, obligați să recunoască sumele primite de la Egis

Ministerul Agriculturii a refuzat de la începutul anului să ne precize dacă Florin Ciobanu și Tiberiu Ștef mai sunt consilieri personali, invocând directivă europeană a datelor personale. Mai mult, reprezentanții ministerului ne-au dat de înțeles că aceștia nu mai sunt consilieri de la sfârșitul anului trecut.

Bașca, cei doi consilieri personali nici nu aveau completate declarații de avere sau de interese din octombrie 2017, atunci când au fost numiți în funcție. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au refuzat să ne ofere aceste documente sau să ne precizeze dacă au fost completate. Am apelat la Agenția Națională de Integritate (ANI) care ne-a precizat că Tiberiu Ștef și Florin Ciobanu trebuie să-și publice declarațiile de avere și de interese. Din aceste documente ar fi reieșit și banii primiți de la Egis România.

Întâmplător sau nu, Tiberiu Ștef și-a publicat de curând declarația de avere. Din acest document reiese că acesta deține: un teren intravilan de 86 metri pătrați în Reghin, o casă de locuit de 160 metri pătrați tot în Reghin, un apartament în Cluj Napoca de 250 metri pătrați și un apartament de 90 metri pătrați în București. Toate aceste propietăți sunt deținute împreună cu soția, Adriana Maria Ștef.

Consilierul lui Petre Daea mai are și un credit început în 2014 și scadent în 2032 de 390.000 de lei.

Veniturile trecute în declarația de avere de Tiberiu Ștef sunt de: 82.750 de lei de Asociția Agrom-Ro, 2.430 de lei de firma AgromCom SRL și 13.146 de lei de la Ministerul Agriculturii. Mai trebuie precizat, că până pe 25 februarie, Florin Ciobanu nu și-a publicat declarația de avere.

Unde se ascund posibilii bani de la Egis

Agrom-Ro este asociația condusă de Tiberiu Ștef și organizația care e asociată cu Egis România în cadrul finanțat cu 3 milioane de euro în Programului “Start Up Plus”.

Egis Romania și asociația lui Tiberiu Ștef, în schimbul finanțării europene de milioanelor de euro, trebuie să școlească 450 de persoane, 300 fără ocupație, din județele Mureș, Harghita, Sibiu, Covasna, Brașov și Alba să deschidă afaceri. Egis România și Agrom-Ro trebuie să aleagă 54 de proiecte de afaceri din partea celor 450 de participanți, planuri de afaceri care să benefieze de 30.000 de euro, iar în cadrul acestor afaceri să se creeze 108 locuri de muncă.

Practic, Egis România și Agrom-Ro se aleg cu aproape 1,4 milioane de euro din proiect ca să consilieze 450 de persoane care vor să facă afaceri, iar aproape 1,6 milioane de euro sunt acordați celor de 54 de proiecte de afaceri (câte 30.000 de euro fiecare) considerate cele mai bune.

Tiberiu Ștef a participat la seminariile proiectului și a ținut prezentări, așa cum reiese din prezentările și fotografiile de la aceste evenimente.

Contractul acordat de ministerul lui Petre Daea pentru Egis

Mai exact, pe 10 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că a desemnat firma Egis România câșigătoarea unei licitații de 3,5 milioane de euro desfășurată de minister.

Banii proveneau din fonduri europene. Problema unui conflict de interese stă în faptul că ala cel moment între Egis România și doi dintre consilierii personali ai lui Daea, Tiberiu Ștef și Florin Cioabanu, erau legături financiare. Cei doi consilieri personali erau plătiți ca și colaboratori de Egis în cadrul altor programe finanțate de la Bruxellles și desfășurate prin Ministerul Fondurilor Europene.

Egis România a refuzat să ofere detalii referitoare la contractul cu Ministerul Agriculturii și a relației cu Tiberiu Ștef „Referitor la solicitarea dumneavoastră de a vă pune la dispoziție o serie de informații despre proiectul «Servicii de Consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol », dorim să vă comunicăm că în contractul semnat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale exista clauze de confidentialitate, care nu ne permit să divulgăm informații ale contractelor către terțe părti. Pentru aceasta, vă rugăm să contactati biroul de presă al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a fost poziția companiei.

La rândul său, reprezentanții ministerului au refuzat să ofere mai multe date.

Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat în legătură cu aceasă licitație: „Dacă cei care au abilitatea de a verifica această procedură consideră că este făcută corect să funcționeze și să meargă mai departe. Dacă nu, să fie clarificat unde a fost defecțiunea. Deci să fie cât se poate de transparent”.

Poziția Agenției de Integritate

Surprinzător, ANI spune că nu mai este conflict de interese ca un consilier al ministrului să ia bani de la firma care primește contracte de la ministerul unde lucrează

În solicitatea trimisă ANI, am descris exact situația în care se află Tiberiu Ștef și Florin Ciobani. Agenția de integritate ne-a trimis următorul răspuns pe care îl redăm în totalitate.

Situația de fapt analizată:

A. Dacă este generată o situație de conflict de interese în cazul în care doi consilieri personali ai ministrului aveau contracte de colaborare cu o societate comercială care a câștigat o licitație organizată de ministerul respectiv;

B. Consilierii personali ai ministrului au obligația de a depune declarații de avere și de interese?

C. Agenția Națională de Integritate a analizat sau intenționează să analizeze această posibilă situație de conflict de interese?

Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, având în vedere că funcția de „consilier personal al ministrului” nu este o funcție publică în sensul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, ci reprezintă o funcție de natură contractuală, menționăm că OG nr. 32/1998 și nici Legea nr. 161/2003 nu reglementează incompatibilități sau situații de conflict de interese pentru această categorie de funcție.

Referitor la posibila încălcare a dispozițiilor legale privind conflictul de interese în materia achizițiilor publice, opinăm că din cele menționate în solicitarea dumneavoastră nu rezultă o situație de fapt care să conducă la încadrarea în unul dintre cazurile reglementate de art. 59-63 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

În ceea ce privește punctul 2 al solicitării dumneavoastră vă comunicăm că persoanele încadrate la cabinetul ministrului (inclusiv consilierii personali) au obligația de a depune declarații de avere și de interese în conformitate cu dispozițiile art. 1 pct. 33 din Legea nr. 176/2010.

Din verificările efectuate în baza de date a Agenției Naționale de Integritate vă comunicăm că nu au fost identificate declarații de avere sau de interese depuse de persoanele menționate în solicitarea dumneavoastră.

Dispoziții legale avute în vedere:

A) OG nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 3

Cabinetul demnitarului este un compartiment distinct, care poate cuprinde următoarele funcţii: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, precum şi curier personal.

Art. 5

(1) Personalul din cadrul cabinetului demnitarului este numit sau eliberat din funcţie numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcţionează.

(2) Personalul din cadrul cabinetului demnitarului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului demnitarului.

(3) În cazul funcţionarului public, dacă angajarea acestuia în cadrul cabinetului demnitarului se face cu acordul instituţiei de unde provine, atunci contractul individual de muncă încheiat cu această instituţie se suspendă până la revenirea în funcţia deţinută anterior.

(4) Pentru personalul prevăzut la art. 3, perioada în care a desfăşurat activitate în cabinetul demnitarului se consideră vechime în specialitate.

B) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare, conflictul de interese este reglementat la Capitolul II din actul normativ anterior menționat pentru următoarele categorii de funcții/demnități publice:

· membrii ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat sau funcţii asimilate acestora, prefecții ori subprefecții (art. 72);

· primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti (art. 76);

· preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi judeţeni (art. 77);

· funcţionarii publici (art. 79);

· pentru persoanele care exercită demnităţi publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar (art. 99 coroborat cu art. 72);

· consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidenţială (art. 100 coroborat cu art. 72).

C) Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

Art. 58

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.

Art. 59

În sensul prezentei legi, prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.

Art. 60

(1) Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi următoarele, reglementate cu titlu exemplificativ:

a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;

b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;

c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;

d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire;

e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. d), prin acţionar sau asociat semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Art. 61

Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul de achiziţie publică nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri privind prestarea de servicii, direct ori indirect, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire ori angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire cu care autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de achiziţie publică, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.

Art. 62

(1) În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial generatoare de conflict de interese în sensul art. 59, aceasta are obligaţia de a întreprinde orice demersuri necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de interese şi de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în respectiva situaţie o expunere a motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sunt de natură să ducă la un conflict de interese.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă solicită candidatului/ofertantului transmiterea punctului său de vedere cu privire la respectiva situaţie.

(3) În cazul în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin. (1) şi (2), autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese, autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar fi înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.

Art. 63

(1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei numele persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă publică prin mijloace electronice denumirea şi datele de identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător, în termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a solicitărilor de participare/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, în cazul cărora se publică doar numele.

D) Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 1

(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:

33. personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;

Precizăm că prezentul răspuns reprezintă punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate raportat la situația de fapt descrisă de dumneavoastră și la dispozițiile legale incidente, nu este o interpretare generală şi obligatorie a textelor de lege și nu reprezintă rezultatul activității de evaluare efectuată în condițiile Legii nr. 176/2010.