Alina Varadi, apicultor clujean: Sper să nu ajungem ca și chinezii care fac polenizare cu pana de gâscă
agrointeligenta.ro -
La stupina lui Păcală, la 20 de kilometri de Cluj, pregătirea pentru iarnă este în toi. În cei 100 de stupi din grădină, albinele nu dorm niciodată. Își înmagazinează mierea care va constitui hrana lor pentru iarnă. Pe timp de frig, albinele stau în ghem, una lângă alta, își țin astfel căldură, de aceea ele nu suferă niciodată de frig, oricâte grade minus ar fi afară.
Alina Varadi este stăpână a 500 de familii de albine, sau, mai degrabă, cum îi place ei să spună, este prietena lor.
“Pe albine trebuie să le înțelegi, să fii prietenul lor. Albina nu înțeapă decât dacă se simte atacată. Unii apicultori iau și mierea asta de toamă și hrănesc albinele cu diverse, și astfel, ele încep să ierneze cu un stomac deja în degradare. În primăvară albinele nu vor fi dezvoltate pentru că au iernat pe o hrană necorespunzătoare. Mierea costă atât, hrana costă de trei ori mai ieftin. Iau mierea, o vând și le dau albinelor o hrană ieftină”, spune Alina în timp ce desprinde una de alta, ramele de lemn din interiorul unui stup, rame pe care mii de albine mișună lucrând încontinuu. Alina scoate o ramă pe care, în partea de sus se vede mierea depozitată pntru iarnă. Puțin mai jor, un puiet încearcă să iasă la suprafață după ce a stat în ou timp de 21 de zile.
Unică în România. Căsuța terapeutică de la Cluj
Alina a văzut, de-a lungul vremii, beneficiile aerului din stup, așa i-a venit ideea să construiască o mică bază experimentală unde, timp de un an, să testeze pe piele proprie, pe cei apropiați și pe cei doritori să încerce ceva nou în România. O căsuță din lemn și câțiva stupi, o mască pentru aerosoli și un mic motor, asta e tot. În ședințe de câte 30 de minute, timp de zece zile, pacienții inhalează aerul stupului prin masca conectată direct în stup.
“Întărește sitemului circulator, respirație, trahee, plămâni. Aerul stupului este un aer steril, cu propolis, uleiuri volatile. Anul trecut am construit-o, ca bază de experiment, anul viitor facem o bază de tratament. Sunt mulți apiterapeuți dar nu mulți au și albine. Mulți au teamă de munca cu albinele. Se știe că cei mai longevivi oameni sunt apicultorii. Făcând imunostimulare cu produse apicole primăvara și toamna, îi dăm celulei umane exact ce are nevoie ca să genereze celule sănătoase”, spune Alina.
Apicultoarea crede că în România mulți s-au apucat să facă apicultură pentru că s-au dat bani europeni pentru acest tip de activitate, dar că puțini sunt cei care fac față cu adevărat.
“Nu facem export, pentru că vrem să învățăm românii despre beneficiile consumului produselor apicole. Noi, românii, suntem codași ca și consumatori de produse apicole. Nu văd de ce trebuie să dăm străinilor. Aș putea să fac export dar nu vreau. Mierea românească este cea mai bună, la noi agricultura nu este atât de dezvoltată pe parte chimică, la noi încă există o floră spontană curată. Sper să nu ajungem ca și chinezii care fac cu pana de gâscă transportul polenului de la o floare la alta. În loc să încurajăm piața intenă să ne producă, importăm produse ieftine și de proastă calitate, ba chiar dăunătoare. Vara asta a fost pentru noi o creștere semnificativă. Nu costă nimic întreținerea stupului, doar timp. Anul acesta am recoltat șase tone de miere la 500 de stupi și foarte mult polen”, a spus Alina Varadi pentru transilvaniareporter.ro.
Sursa text și foto: Transilvania Reporter
