Dragoș Ivan, apicultorul care a făcut pasul spre bio: ”Nu suntem, din păcate, un popor care consumă foarte multă miere”
agrointeligenta.ro -
Dragoș Ivan este unul dintre apicultorii care s-au adaptat cerințelor pieții. A investit cu ajutorul fondurilor europene și se pregătește să treacă cu toată producția la sistemul ecologic. În prezent, apicultorul din Cosoba, județul Giurgiu, are 400 de familii de albine și până acum, iernarea acestora nu i-a pus mari probleme.
”În perioada asta ne ocupăm cu refăcutul fagurilor vechi, topim ceara. Ceara pe care o folosim în stupină provine numai din căpăceală. Stupii la momentul de față iernează foarte bine. La momentul acesta consumurile au fost mici și datorită vremii neașteptat de calde. Imediat începe sezonul și o să înceapă nebunia cu albinuțele care or să iasă la cules”, a declarat Dragoș Ivan în rubrica ”Fermierii României” a emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1.
Tânărul apicultor a început să crească albine în 2012. De profesie inginer, Dragoș Ivan a plecat la drum în apicultură cu 66 de familii de albine. Pentru a-și crește efectivul de albine, stuparul a accesat mai multe măsuri de finanțare cu ajutorul fondurilor europene. Una dintre acestea a fost Măsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri pe care a accesat-o în 2015.
”Toți banii i-am investit în utilaje, în mașini de extracție, în centrifugi performante, fără de care nu am fi putut astăzi să vorbim de afacerea asta care este destul de mare”, explică stuparul.
Apicultorul Dragoș Ivan produce cinci sortimente de miere
În prezent, Dragoș Ivan produce în fiecare an cinci sortimente de miere. Primele sunt mierea de rapiță și cea de salcâm, care este și cea mai căutată.
”Pe urmă continuăm cu mierea de tei, apoi miere de floarea-soarelui și undeva spre sfârșitul lunii iulie atunci scoatem o miere polifloră. Cam astea cinci sortimente le facem noi. Au fost situații în care mai puteam să scoatem o miere de mană pe care sincer o evit. Afectează foarte mult stupina și dezvoltarea pentru anul următor și atunci prefer să o evit. Nu am încercat Delta Dunării, spre rușinea mea. O să vreau să încerc măcar așa, cu un camion, să vedem ce o să fie”, a spus apicultorul.
Toată mierea va fi certificată bio
Dragoș Ivan a precizat că este în plin proces de a deveni producător complet certificat de miere ecologică.
”În momentul de față suntem în conversie cu o stupină. Una deja este, am terminat perioada de conversie și deja am ieșit pe piață cu miere bio, dar doar sortimentele de miere polifloră și miere de floarea-soarelui. De anul acesta o să avem întreaga miere din stupină bio pe toate cele 5 sortimente pe care le producem”, a punctat apicultorul din Cosoba, județul Giurgiu.
Diferența dintre mierea bio și mierea convențională o face în primul rând îngrijirea familiilor de albine. În sistem ecologic, tratamentele obișnuite nu mai sunt permise. Și echipamentele trebuie să îndeplinească anumite cerințe, inclusiv cea ca materialul lor să fie inox.
”10%, să zic așa, din miere o ambalăm. Asta pe care o ambalăm, o filtrăm la rece, caldă, atunci o și îmbuteliem. Evităm să procesăm termic mierea. Cine o cumpără o cumpără așa. De obicei cam toată mierea bio pleacă la firmele din Germania care se ocupă de distribuția ei”, ne spune apicultorul.
”Un alt criteriu care trebuie să îl avem noi ca apicultori, în momentul în care facem deplasările către culturile de rapiță și de floarea-soarelui, trebuie să avem grijă ca fermierul la rândul lui să aibă culturile certificate bio și să fie deja declarat bio, el ca fermier. La salcâm, de obicei de la pădure, de la pădurar trebuie să luăm niște hârtii că nu s-a stropit cu nimic pădurea, că mai sunt zone unde trebuie să intervină cu anumite tratamente și atunci automat mierea n-ar mai fi conformă”, explică apicultorul care subliniază că se fac controale pentru a se verifica atât calitatea mierii, cât și documentația.
Cei patru piloni ai activității de apicultor
În activitatea sa apicolă, Dragoș Ivan se ghidează după patru criterii, patru piloni. În cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, apicultorul a explicat care sunt acești piloni. ”
”În primul rând trebuie să ai un bazin melifer foarte bun, doi – trebuie să ai o viteză de deplasare bună, trei – trebuie întotdeauna să ai un material genetic bun, întotdeauna să ai mătci de calitate, noi la doi ani de zile le schimbăm, și, ultimul să ai viteză de extracție. Astea sunt cele patru criterii care trebuie să le îndeplinești tu ca apicultor, de care ține de 5% din activitate, iar restul de 95% depinde să zic așa, de exterior”, a explicat apicultorul.
Unul dintre piloni este deseori neglijat de stupari, crede Dragoș Ivan, referindu-se la viteza de deplasare. ”Sunt foarte mulți colegi apicultori care încă mută stupii, îi încarcă, îi descarcă. Așa am început și noi, toți am început așa, dar acum cu camioanele astea – ele sunt niște camioane venite de afară, extrem de utile, ai viteză până la 90 de kilometri în deplasare. Fiabile pentru apicultură, sunt niște camioane luate la mâna a doua din Germania în special, care își fac foarte bine treaba în domeniul apicol. Problema lor o să fie acum cu asigurările și cu taxele care sunt destul de mari pentru apicultori. Noi folosim niște camioane de 26 de tone, mai avem acesta de 14 tone și mai avem înca unul de 7 tone jumătate pe care le folosim să deplasăm stupii și să cărăm mierea spre vatra stupinei”, a vorbit Dragoș Ivan despre dotarea care îl ajută să aibă ”viteză”.
Din producția de miere pe stup, mare parte este consumată de albine
Producția de miere pe stup îl mulțumește pe apicultor, care se bucură că poate acoperi inclusiv necesarul de hrană pentru albine. ”Cu tehnogia modernă pe care o avem, în anul 2022 care s-a încheiat, am avut o producție de 140 de kilograme pe stup – la stupul care a fost pe cântar, trebuie să spun și lucrul ăsta. Din aceste 140 de kilograme, undeva la 45-50 de kilograme a fost mierea pe care am extras-o. Restul de 80-90 de kilograme a fost mierea pe care a consumat-o stupul respectiv. Asta într-un an de zile de monitorizare”, și-a calculat stuparul.
90% din mierea românească de calitate pleacă la export
Valorificarea mierii se face atât direct, către consumatori, cât și indirent, prin intermediul centrelor de colectare. Doar 10% din miere se vinde, din păcat, la borcan, restul este vândută en-gros. Din ce se vinde către distribuitori, 90% din cantități ies din țară, spune cu regret, Dragoș Ivan.
”Nu suntem, din păcate, un popor care consumă foarte multă miere. Consumul mediu este foarte mic în România și de aceea, din păcate, crede-ți-mă că cu durere vă spun, mare parte din miere pleacă afară și doar 10% rămâne aici, în plan local, deși prețurile sunt accesibile. Poate că nici educația trebuie făcută altfel, inclusiv a părinților către cei mici. (…) Trebuie făcuta o diferență între ce înseamnă zahăr și ce înseamnă miere. Probabil că dacă ar exista mai multă promovare în mass-media, probabil că lucrurile ar fi mai ok pentru pentru apicultori. Eu ce recomand tuturor să consume miere de la apicultor, pe încredere, văd diverse lucruri, că mierea ar fi, nu știu cum, cristalizată sau aia. Cristalizarea înseamnă că avem de-a face cu o miere de calitate. Fiecare sortiment de miere cristalizează diferit”, a precizat Dragoș Ivan.
Prețul mierii, o problemă
Chiar dacă a produce miere presupune cheltuieli în plus, acestea nu sunt ”recompensate” la valorificare. Sau cel puțin nu cât ar trebui.
”Dacă în 2021 vorbeam de un 38 de lei pe mierea bio la salcâm, anul ăsta a scăzut la 25 depinde, 30. Toată lumea încearcă să dea, culmea, tot in noi, apicultorii, în loc să reușească să negocieze un preț mai bun la firmele de afară. Creșterea costurilor cu motorina sau cu taxele încearcă să ni le pună tot nouă în cârcă. Noi, dacă vindem la prețul acesta în continuare, va trebui să renunțăm la afacere, să vindem și mașinile, că nu o să avem cum să le plătim”, explică apicultorul.
O soluție este asocierea pentru a vinde direct în marile magazine. Este un proiect în care se implică și stupina lui Dragoș Ivan și care va avea finalitate într-o cooperativă și un site de comercializare online a mierii.
