• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Alertă: dispar lacurile. Elena Mateescu, ANM: Vorbim de secetă pedologică extinsă!

    Angelica Lefter -

    Lacurile din Români riscă să se transforme în dune de nisip, după secarea lor ca urmare a secetei pedologice. Fermierii vor avea de suferit din cauza faptului că nu vor mai putea folosi apa lacurilor pentru irigații. Totodată fauna și speciile de pești din lacurile respective riscă să dispară pentru totdeauna.

    România se confruntă cu o criză majoră pe fondul scăderii nivelului lacurilor și extinderii dunelor de nisip, au semnalat meteorologii. Situația alarmantă lacurilor care seacă a fost subliniată de Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Una dintre ilustrările dramatice ale acestei probleme este lacul din Ipoteşti, Olt, care a ajuns să sece într-o măsură atât de mare încât, în mijlocul său, s-au format cratere adânci. Pe lângă pierderea habitatului, această situație duce la moartea rapidă a peștilor și a altor viețuitoare acvatice. Lipsa precipitațiilor și a stratului de zăpadă contribuie la diminuarea rezervelor de apă ale țării.

    Citiți și: OUG de forță majoră în agricultură: Plata ratelor, suspendată pentru fermierii afectați de secetă

    Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a fost validată în funcția de Președinte al Asociației Regionale VI (Europa)

    Seceta pedologică, responsabilă pentru secarea lacurilor

    Lacul din Ipotești, județul Olt, care cândva se întindea pe o suprafață de 15 hectare a devenit acum o simplă baltă de pescuit. Problema este că astfel de transformări peisagistice sunt din ce în ce mai frecvente și mai îngrijorătoare. Există o lipsă acută de apă care are, însă și consecințe grave în sectorul agricol, afectând culturile de rapiță și grâu în lipsa unor sisteme eficiente de irigații.

    ”Coeficientul de umplere este astăzi de 70%, cu 10% mai puțin ca aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt a Administraţiei Naţionale Apele Române.

    Fenomenul de secare a lacurilor nu este izolat la nivel local, ci se întâlnește la nivel național. Un exemplu elocvent este Lacul Amara din Buzău, care a dispărut complet în ultimii doi ani, iar în sudul județului Dolj, dunele de nisip se extind, semnalând o transformare dramatică a peisajului.

    Directorul ANM, Elena Mateescu, a mai arătat, la Antena3 CNN, că România se confruntă cu o ”secetă pedologică extinsă”, cu consecințe asupra Moldovei, Dobrogei, Munteniei și Olteniei. Previziunile meteorologice indică temperaturi peste medie și precipitații deficitare în următoarea perioadă, amplificând criza deja existentă.

    ”La acest moment vorbim de secetă pedologică extinsă în Moldova, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei, dar și a Olteniei. În județul Buzău vorbim de secetă pedologică puternică, semn că din cauza deficitului de precipitații, de la începutul noului an agricol, 1 septembrie 2023, și cel puțin până la 31 martie când se încheie și perioada de acumulare a apei în sol, din cele șapte luni, în cinci luni, cantitățile de precipitații la nivel național au fost deficitare exceptând luna noiembrie și ușor peste în luna martie”, a spus Elena Mateescu.

    Citiți și: Secetă pedologică extremă. Bărăganul, Dobrogea și Moldova, cele mai afectate. Ce soluții sunt?

    Secarea lacurilor, fenomen prezent și în alte țări

    Secarea lacurilor nu este un fenomen care afectează doar România, ci și alte țări. Este un avertisment clar asupra impactului schimbărilor climatice și necesită urgent acțiuni concrete pentru protejarea resurselor de apă și adaptarea la condițiile climatice în schimbare.

    ”Este posibil să înregistrăm noi recorduri. Am încheiat un 2023, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, o lună februarie, de iarnă, cea mai caldă din istorie”, a mai spus șefa ANM, Elena Mateescu.


    Te-ar mai putea interesa

    Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Ouăle maronii vor fi înlocuite în magazine de ouăle albe. Fenomenul, explicat de fermieri

    Ultimele știri

    Vremea se schimbă radical: vin ploile. Prognoza meteo actualizată! Urgent la APIA – ultima zi în care fermierii mai pot cere subvenția trimestrială Carne de miel nu doar de Paști. Strategia ing. Ionică Nechifor pentru a readuce oaia pe masa românilor