• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultivare cartofi: plantare, îngrijire, producții, subvenții

    Violina Gorcinschi -

    Cultivarea cartofilor în câmp și grădină – ghid complet de plantare, creștere și recoltare a cartofilor de toate soiurile. Aflați din acest articol care sunt toate procedurile necesare pentru a înființa o cultură de cartofi în grădină și în câmp, precum și cele mai bune soiuri, recoltare etc.

    Cartofii fac parte din fiecare grădină a românilor, fiind una dintre cele mai apreciate legume. Fie că sunt crescuți în grădină sau câmp, cartofii necesită efort la plantare, îngrijire, dar mai ales la recoltare, având în vedere tehnologia agricolă necesară. În funcție de soiuri și de regiune, perioadele în care se fac lucrările în cultura de cartofi variază.

    Cultivarea cartofilor – ghid complet (foto: marthastewart.com)

    Cultivarea cartofilor. Condiții necesare

    Cultura de cartofi are nevoie de o serie de condiții favorabile pentru a da cel mai bun randament. Factorii de mediu influențează dezvoltarea cartofilor și calitatea producției.

    Cartoful are cerințe moderate față de temperatură, preferând un interval de 15-25 grade Celsius. Temperatura minimă tolerată este de 7 grade Celsius, iar cea maximă, de 30 de grade. Înghețul afectează plantele de la -1 grade, iar lăstarii tineri sunt afectați de la 0 grade. Brumele și înghețurile târzii afectează cultura plantelor timpurii cu tuberculii încolțiți, dacă vârfurile de creștere au apărut la suprafața solului. În acest caz, plantele se refac prin pornirea de noi colți din tuberculi. Refacerea poate să dureze 10-15 zile. Dacă brumele apar mai târziu când plantele au 2-3 frunze, pierderile sunt mai reduse pentru că plantele se refac repede prin lăstari care apar la subsuara frunzei.

    Cartoful face parte din plantele care iubesc lumina. Fiind o plantă de zi lungă (peste 14 ore pe zi), necesită cel puțin șase ore de soare zilnic.

    Citește și: Cultivarea cartofilor sub folie sau tunel. Recoltarea, cu 3 săptămâni mai devreme

    Umiditatea este un factor care influențează considerabil cultura de cartofi. Cartoful preferă solurile reavene și are nevoie de 260-390 mm precipitații pe întreaga perioadă de vegetație. Astfel, este recomandată instalarea unui sistem de irigare prin picurare, element de nelipsit în special în fenofazele critice și în perioadele de secetă. Totodată, umiditatea excesivă are un impact negativ asupra culturii, favorizând apariția bolilor și inhibând formarea tuberculilor. Umiditatea aerului ar trebui să se situeze undeva la 75-80%.

    Cartoful nu crește bine în orice tip de sol ci preferă soluri mijlocii-ușoare (de exemplu: luto-nisipoase, nisipo-lutoase etc), fertile, reavene, drenate, profunde, afânate. În ceea ce privește reacția solului, cultura de cartof are nevoie de un pH de 5,5-6,5, însă suportă și valori mai extinse, de 4,5-7,5.

    Soiuri de cartofi (foto: albertapotatoes.ca)

    Cultivarea cartofilor. Soiuri recomandate

    Soiuri recomandate pentru cultivarea cartofilor – un pas important. Selectarea soiurilor potrivite este importantă deoarece influențează perioada de cultivare, tehnologia agricolă, recoltele etc.

    Din punctul de vedere al perioadei de vegetație, cartofii se clasifică în mai multe soiuri:

    – soiuri timpurii de cartofi, cu o perioadă de vegetație 70-90 de zile: Ostara, Catelina, Roclas, Runica, Fresco N, Agatha N, Impata N, Karlena N, Superior;
    – soiuri semitimpurii de cartofi, cu o perioadă de vegetație 90-100 de zile: Sucevița, Rustic, Rozana, Eterna N, Robusta N, Cristian, Frumoasa, Escort, Kondor, Romanu, Signal;
    – soiuri semitârzii de cartofi, cu o perioadă de vegetație 100-110 zile: Desiree, Casin, Ago, Sante NN, Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N., Proventa ,Cosmos, Rasant;
    – soiuri târzii sau tardive de cartofi, cu o perioadă de vegetație de peste 110 zile.

    Din punctul de vedere al calității, soiurile de cartofi se împart în:

    – Clasa A – pentru salată: tuberculii sunt puțin făinoși, nu se sfărâmă la fierbere, au consistență tare;
    – Clasa B – pentru diferite preparate: tuberculi puțin făinoși, nu se sfărâmă la fierbere, consistență;
    – Clasa C – cartofi făinoși, crapă în timpul fierberii, consistență redusă;
    – Clasa D – cartofi foarte făinoși, tuberculii se sfărâmă complet în timpul fierberii.

    Citiți și: Un fermier a investit într-un automat de cartofi prin care își vinde singur producția

    Cultivarea cartofilor. Rotația culturilor

    Rotația culturilor la cultura de cartofi este deosebit de importantă și nu trebuie neglijată. În cazul cartofului, monocultura este posibilă, însă nu se recomandă deoarece conduce, în timp, la o intensificare a atacurilor dăunătorilor și bolilor, la scăderea fertilității solului și la scăderea producției din punct de veere calitativ și cantitativ. Este indicată revenirea pe același teren a cartofului după 2-4 ani.

    Pentru o bună rotație a culturii, se recomandă ca înființarea culturii de cartofi să aibă loc pe terenuri unde înainte s-au cultivat culturi premergătoare precum grâu, orz, secară, leguminoase, porumb, in, sfeclă de zahăr, orzoaică, mazăre, fasole, soia, lucernă, trifoi. În același timp cartoful este bun premergător pentru grâu, orz și culturi de primăvară.

    Ca premergătoare, nu se recomandă specii din aceeași familie – Solanacee.

    Cultivarea cartofilor. Lucrări de pregătire a solului

    Pregătirea solului pentru cultura de cartofi se incepe de primăvara. După recoltarea culturii premergătoare, se efectuează arătura de toamnă, la adâncimea de 30 cm. Odată cu aceasta, se încorporează în sol și gunoiul de grajd (descompus) – 30 tone la hectar, și îngrășămintele pe bază de potasiu și fosfor. Arătura trebuie să fie lipsită de bulgări și este recomandată nivelarea terenului, după ce s-au efectuat lucrări cu grapa cu discuri.

    Arătura se poate face și primăvara, la adâncimea de 20-25 de cm adâncime. Pământul trebuie să fie bine mărunțit, fără bulgări, zvântat.

    Lucrările de primăvară ale solului, în funcție de tipul acestuia, sunt următoarele:

    La cartof, îngrășămintele complexe de tip NPK (azot, fosfor, potasiu) se pot aplica înainte de pregătirea patului germinativ, iar odată cu această lucrare, vor fi încorporate în sol.

    La amplasarea culturii de cartofi în fermă, se iau în considerare mai multe aspecte: distanța de centru de prelucrare sau depozitare, panta terenurilor să nu fie mai mare de 9-11 grade in terenuri obișnuite și de 50 în condiții de irigare, forma și mărimea solei în vederea organizării raționale a plantatului mecanic.

    Material de plantare pentru cultura de cartofi (foto: gardenersworld.com)

    Cultivarea cartofilor. Pregătirea tuberculilor pentru plantare

    Tuberculii de cartofi pentru sămânță se sortează și se calibrează pentru a asigura densitatea optimă a culturii. Dacă nu există suficientă sămânță, tuberculii se taie în jumătate. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentrează spre partea apicală se secționează doar longitudinal.

    Secționarea cartofilor la o cantitate mare de sămânță se poate realiza mecanic, cu o mașină care este prevazuta cu dispozitive care tratează tuberculii sectionați cu praf de cretă. Secționarea manuală produce un material de plantare de calitate superioară, perfect pentru a fi utilizat în grădină. Plantarea tuberculilor sectionați manual se face după 5-6 zile

    Încolțirea tuberculilor înainte de semănat este importantă pentru consumul timpuriu și extratimpuriu. În acest fel, se accelerează răsărirea plantelor și formarea timpurie a tubercuilor cu cel puțin 10 zile. La încolțire se poate observa starea de sănătate a tuberculilor și valoarea lor vegetativă, ceea ce face ca selecția să fie mai eficientă. Tototdată, tuberculii încolțiți rezistă la temperaturi scăzute.

    Încolțirea cartofilor are loc în condiții de lumină, la temperaturi 12-18 grade Celsius ziua și 10-12 grade noaptea. Dacă se folosește lumină artificială, locul potrivit sunt pivnițele în care se face depozitarea peste iarnă a tuberculilor în lădițe pentru încolțire.

    Tuberculii încolțiți se mută în câmp și se elimină toți aceia care au colți filoși. Încolțirea se poate face cu succes și în solarii dacă acestea sunt dotate cu o sursă de caldură. În spațiile în care se face încolțirea, se controlează temperatura și se face zilnic aerisirea pentru a împiedica alungirea colților. Până la plantare, acestea nu trebuie să aibă o lungime mai mare de 1,5- 2 cm, să fie groși, să nu li se înnegrească vârfurile(de la lipsa de aer) și să păstreze culoarea caracteristică soiului. Procedura durează 20-45 zile în funcție de condițiile din timpul acesteia.

    În final, se recomandă și stimularea formării de rădăcini, însă numai la producțiile foarte timpurii. Cu aproximativ 10 zile înainte de plantare, tuberculii de cartofi se stratifică în rumeguș de lemn, mraniță și nisip, în proporție egală, în coșuri de nuiele. Tuberculii se așază pe un singur rând unii lângă alții, iar între fiecare rând se interpun 5 cm de material umed. Coșurile se așază apoi în aceleași condiții în care s-a făcut încolțirea.

    Cultivarea cartofilor. Plantare

    Plantarea cartofilor are loc în perioada martie-aprilie, când temperatura solului este de cel puțin 10 grade Celsius. În cazul unei plantări prea timpurii, există riscul potențiala cultură să fie afectată de îngheț: la -3 grade Celsius, plantele mor.

    În popor, se spune că plantarea cartofilor are loc atunci când au înflorit cireșii, deci când riscul de îngheț este foarte mic. Cartofii se pot planta și toamna, însă aceasta trebuie să aibă loc cu două luni înainte de apariția primului îngheț, de obice, după jumătatea lunii august.

    În cazul în care tuberculii au grosimea de 45-50 milimetri, la o densitate de 60.000/ha este necesară o cantitate de sămânță de 2,3-3 tone. La aceasta, se mai adaugă încă 10%, pentru a compensa pierderile.

    Distanța la plantarea cartofilor pe rânduri este de 70-75 de cm, însă se practică și cea de 50-60 cm la soiurile timpurii și extratimpurii. În condiții de irigare, distanța recomandată este de 60-70 cm.

    Distanța de plantare la cartofi pe rând trebuie să fie de 30 de cm, iar în fiecare se pun mai mult de doi tuberculi. Gropile trebuie să aibă adâncimea de 6 cm (locul tuberculului-suprafața solului).

    Pentru tuberculii mici sau secționați, plantarea se face la 4 cm.

    De regulă, cartoful se acoperă prin bilon. Dacă solul este uscat, tuberculii se plantează puțin mai adânc, pentru a lua umiditate.

    Îngrijirea cartofilor – lucrări de sezon (foto: plantura.garden)

    Cultivarea cartofilor. Îngrijirea culturii

    La plantatul cartofilor fără bilon, la răsărirea colților, cea mai importantă lucrare este grapatul culturii, pentru a se realiza afânarea solului, combaterea crustei și îndepărtarea buruienilor. Până la răsărirea cartofilor, se fac două sau trei grapări imediat după plantare, după ce se observă formarea crustei și la începutul răsăririi.

    La cartofi, prașilele se execută cu un cultivator echipat cu cuțite săgeată mare și rărită cu aripi reglabile. Bilonarea începe cu prima prașilă, când plantele au 15-20 cm înălțime, la o adâncime de 8-10 a cuțitelor, iar bilonul este redus ca înălțime pentru a nu acoperi plantele. La această lucrare, viteza tractorului trebuie să fie de sub 4-5 km/h. După 10-14 zile, începe a doua prașilă, cu un bilon mai mare decât primul. Se completează obligatoriu cu o prașilă manuală pe rând, care să completeze bilonarea. Nu mai târziu de începutul înfloritului, se realizează ultima bilonare, cu bilon mare.

    La plantările cu bilon, grapatul de dinainte de răsărire este substituit de o prașilă oarbă, executată cu un cultivator dotat cu cuțite speciale, rărite pentru mușuroire. Când plantele ating 10-15 cm, se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului dotat cu cuțite săgeată și se răresc cu o prașilă manuală. Ulterior, se vor mai face două lucrări de întreținere și refacere a biloanelor.

    La cartofi este necesară erbicidarea, realizată cu ajutorul produselor omologate de pe piață. Majoritatea dintre acestea se aplică pe toată suprafața, între perioada de plantat și răsărit, concomitent cu rebilonarea. Se pot efectua și lucrări manuale selective.

    Cartofii au nevoie de apă în special în faza de îmbobocit – înflorire maximă. La cartofi, udările au loc la intervale scurte, în special în faza de creștere a tuberculilor – în acest fel, se asigură reducerea temperaturii din sol, de la suprafață și de la nivelul părții aeriene. Întârzierea udărilor afectează calitatea recoltelor. Excesul de umiditate este și el dăunător, determinând o lipsă de oxigen la nivelul tuberculilor.

    La cartofi, udările se fac prin aspersiune și prin brazdă. Udările la cartofi se repartizează pe două faze de vegetație :

    Pentru cartoful timpuriu irigarea are relevanță mai mică, pentru ca acesta se recoltează înainte de apariția secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei și în anii foarte secetoși, se administrează și la cartoful timpuriu 2-3 udări cu norme 500-750 metri cubi/ha.

    Fertilizarea culturii de cartofi

    Cultivarea cartofilor. Fertilizarea

    În ceea ce privește fertilizarea culturii de cartofi, pentru o tonă de tuberculi+tulpini aeriene, este nevoie de 5 kilograme de azot, 2 kg de fosfor, 7-9 kg de potasiu.

    Azotul contribuie la formarea și dezvoltarea părții foliare a cartofului, fiind absorbit de plante pe toată perioada de vegetație. În cazul de carență de azot, plantele sunt galben-verzui, iar suprafața de asimilație se reduce considerabil, având consecințe negative asupra formării stolonilor și tuberculilor. Dacă insuficiența este una gravă, frunzele încep să se necrozeze și să cadă, începând cu cele de la bază. Excesul de azot cauzează creșterea luxuriantă a părții aeriene, care are loc în detrimentul producției de tuberculi și se prelungește mult perioada de vegetație a cartofului, determinând o întârziere a îinfloritului de 25-26 zile. Datorită azotului, se poate înregistra un spor de recoltă de 40-106Kg la 1Kg azot. De asemenea, fosforul și potasiul ar trebui să fie nelipsite în cultură deoarece o carență sau lipsă produce pagube semnificative în recoltă.

    Nici gunoiul de grajd nu ar trebui să lipsească din cultura cartofului deoarece asigură elementele nutritive și ameliorează caracteristicile fizice ale solului. Dozele necesare sunt de 20-40 tone/ha, bine fermentate și împrăștiate uniform pe întreaga suprafață. Incorporarea se face sub arătura de vară –toamnă.

    În cultura irigată, doza economică de azot este cuprinsă între 150 și 200 kg/ha cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 1. Pentru soiurile timpurii, s-a dovedit optimă doza de 200Kg/ha cu raportul NPK= 1 : 0,3 : 0,5. Pentru soiurile semitârzii și târzii doza optimă de azot 300Kg/ha, cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 0,6. Îngrășămintele de fosfor și potasiu se incorporează sub arătura de bază.

    Citiți și: Înverzirea cartofilor: cauze, soluții, prevenire. Mai sunt buni de consum cartofii înverziți?

    Recoltarea culturii de cartofi

    Cultivarea cartofilor. Recoltarea și depozitarea

    De regulă recoltarea cartofilor se realizează în august, când căldura verii se mai domolește, iar sezonul ploios încă nu și-a făcut apariția. Recoltarea cartofilor timpurii se face mai devreme.

    Dacă intervalul de coacere a cartofilor este de 45-60 de zile, recoltarea poate avea loc în luna iunie. Tuberculii nu vor fi, însă, de dimensiuni mari, iar cultura nu va putea fi păstrată până la iarnă. Soiurile timpurii ar trebui plantate fie în cantități mici, fie pentru vânzările sezoniere. Cartofii timpurii sunt gata de recoltat dacă frunzele s-au îngălbenit, tulpinile se usucă, pământul s-a ridicat ușor și a crăpat sub tufișuri.

    Soiurile mai târzii de cartofi se recoltează la sfârșitul lui august-începutul lunii septembrie. Dacă partea aeriană începe să se usuce și să se îngălbenească, înseamnă că procesul de recoltare poate începe peste 3 săptămâni. În acest punct, tuberculii sunt deja bine dezvoltați, acoperiți cu o coajă puternică.

    Recoltarea cartofilor trebuie să se facă numai pe timp frumos, manual, cu sapa , cu furci speciale, cu plugul sau mecanic. Dintre toate, recoltarea este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului. Recoltarea mecanică cu combina cere indeplinite anumite condiții : amplasarea pe soluri usoare și mijlocii, evitarea tasării solului prin lucrări de îngrijire, plantarea la adâncime mică și uniformă, solul să fie fără bulgări și fără buruieni.

    Producția de cartofi la hectar depinde potențialul de recoltă al soiului, dar și de condițiile dintr-un an. Astfel, o producție medie la cultura de cartofi este de 20-30 de tone la hectar, cu vârfuri ce pot ajunge la 60-70 de tone de cartofi la hectar.

    Citește și: Când se recoltează cartofii în funcție de soi

    Recoltele de cartofi se păstrează în locuri întunecate, răcoroase (2-4 grade), cu umiditate potrivită, de 85-93%.

    Subvenții la hectar pentru cultura de cartofi

    Cultura de cartofi – costuri și subvenții la hectar

    Costul de inființare a unui hectar de cartofi in câmp pornește de la 20.000 de lei și poate ajunge la 40.000-45.000 de lei in funcție de tehnologia aplicată și de timpul cartofului (la cel de sămânță și de industrializare, costurile sunt mai mari).

    Subvenții pentru cultura de cartof in câmp se acordă prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

    Cultivatorii de cartofi care depun anual cererea de plată la APIA incasează următoarele scheme simple de subvenții la hectar (cuantumuri aferente anului de cerere 2023):

    In plus față de subvențiile de la APIA, prin Direcțiile Agricole Județene, cultivatorii pot primi o subvenție de 200 de euro pe hectar pentru cultura de cartof de consum. Acest sprijin se acordă sub formă de ajutor de minimis, de la bugetul de stat.


    Te-ar mai putea interesa

    Plantare castraveți: perioade, distanțe între răsaduri Anunț pentru fermieri: Astăzi s-a făcut plata pentru subvenția de 100 euro la hectar! Subvenția APIA de 100 de euro – fermierii autorizați, urmează plata în conturi!

    Ultimele știri

    Comisia Europeană ne trântește ușa în nas: Nu există temei juridic pentru utilizarea neonicotinoidelor! Seceta – subiect fierbinte la Bruxelles. România a cerut Comisiei Europene măsuri concrete pentru fermieri O familie de oieri își vinde produsele prin propriile magazine. Cel mai cerut este cotletul de berbecuț