Legea arendei a fost sesizată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului
agrointeligenta.ro -
Legea arendei a fost sesizată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Avocatul Poporului. Actul normativ a fost adoptat pe 17 decembrie de către Camera Deputaților, for decizional, și prevede introducerea unei perioade minime de 7 ani pentru încheierea contractelor de arendă pentru terenurile agricole, prin modificarea Codului Civil.
Legea arendei a fost sesizată la CCR pe 23 decembrie de către Avocatului Poporului, Renate Weber, potrivit unei obiecții de neconstituționalitate. Sesizarea blochează procesul de intrare în vigoare a noii legi până când judecătorii CCR vor stabili dacă actul normativ adoptat de Parlament încalcă sau nu drepturile constituționale ale proprietarilor de terenuri agricole. În cazul în care legea va fi declarată neconstituțională, în funcție de decizia CCR, ea se va întoarce către legislativ pentru ”remedierea” aspectelor neconstituționale, dar dacă ea este declarată neconstituțională în integralitatea sa, procesul legislativ este anulat.
Avocatul Poporului: De ce Legea arendei este neconstituțională
Legea arendei, mai exact Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Pl-x 435/2024) prevede introducerea unei perioada minime de 7 ani pentru contractele de arendă și interzice subarendarea. De asemenea, după decesul arendatorului, moștenitorii acestuia urmează să fie obligați să continue contractul de arendă existent pentru suprafața moștenită. Prevederile nu impactează contractele aflate în derulare, ci ar urma să introducă noile reguli odată cu intrarea în vigoare a legislații actualizate.
Avocatul Poporului, instituție a statului reprezentată de Renate Weber, solicită CCR să pronunțe o decizie de admitere a obiecției de neconstituționalitate pentru Legea arendei. Conform documentului semnat de Weber, inițiativa adoptată de deputați ar încălca principiul proporționalității restrângerii dreptului de proprietate privată.
”Reglementarea prin lege a unui termen de minim 7 ani pentru încheierea contractului de arendă reprezintă o măsură restrictivă disproporționată de natură să afecteze exercițiul dreptului de proprietate privată”, se subliniată în sesizarea înaintată CCR.
De asemenea, Avocatul Poporului susține că Legea arendei duce la nerespectarea principiului libertății contractuale: ”ingerința legiuitoului prin stabilirea unui termen de minim 7 ani a contractului de arendă este de natură să aducă atingere libertății contractuale și prin aceasta, art. 1 alin 3. din Constituție și art. 44 alin 1. și 2. prima teză, din Constituție”.
Legea arendei, la a treia încercare
Vă reamintim că în octombrie anul trecut, o formă identică a Legii arendei a fost declarată neconstituțională de către CCR, după înregistrarea a două sesizări: una din partea USR-Forța Dreptei și o a doua de la Președinția României, Klaus Iohannis. Motivul a fost unul de tehnică legislativă: actul normativ ar fi trebuit să fie, prin prevederile sale, o lege organică, dar s-a adoptat ca lege ordinară. Ulterior, proiectul a fost redepus în Parlament unde a fost respins la votul final, lipsind numai două voturi pentru adoptare. Inițiativa legislativă adoptată pe 17 decembrie reprezintă a treia tentativă de introducere a unei perioade minime pentru contractele de arendă și, din nou, actul normativ ajunge în fața CCR.
