Care sunt cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici
agrointeligenta.ro -
Cele mai profitabile plantații agricole rămân culturile de nișă și fructele care se mențin cele mai rentabile afaceri pe suprafețe mici de teren agricol.
Pentru fermierii cu suprafețe mici de teren, anul acesta poate aduce profit dacă vor miza pe câteva culturi de nișă. Agrointeligența vă prezintă care sunt cele mai profitabile culturi agricole cu care agricultorii pot câștiga cu condiția ca înainte de a înființa exploatația agricolă, să își găsescă și o piață sigură unde să comercializeze recolta.
Cartoful mov
O cultură care a făcut furori în acest an, cartoful mov rămâne și în 2015 cultura agricolă de la care se pot obține cele mai bune rezultate. Crescut în condiții similare cu cele ale cartofului tradițional, soiul exotic de origine americană oferă producții de 30-40 de tone la hectar. În privința prețului, cartofii violeți au început anul cu 2014 cu 30 de lei/kilogram și au încheiat, la fel ca și ”frații” săi albaștri, la un preț mediu de 12 lei/kilogram. Chiar și așa, încasările pe care fermierul le poate aduna la final de an – cu condiția să vândă la preț bun toată recolta, pot depăși 100.000 de euro.
Cătina
Cultură de cătină a cunoscut o creștere spectaculoasă odată cu cererea tot mai mare pe piață. Practic, în 2014 s-a dezvoltat o întregă industrie de prelucrare a cătinei, în majoritate formată din producători care își procesează recolta pentru un profit mai mare. Astfel, recolta de cătină se transformă în suc de cătină,șerbet de cătină, înghețată cu cătină, miere cu cătină, produse cosmestice, ceaiuri și suplimente alimentare ce au la bază micile fructe portocalii bogate în vitamina C.
Înființarea unui hectar de cătină ajunge la circa 3.000 de euro. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani, iar ca profit, cultivatorii mai vechi spun că mizează pe cel puțin 10.000 de euro la hectar, iar acesta poate atinge 20.000 de euro/hectar cu implicarea fermierului în comercializarea timpurie a producției de cătină.
Citiți și:
O afacere rentabilă: un clujean face profit de 500.000 de euro din cătina albă
Zmeura
La zmeur se plantează în jur de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei.
La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, în funcţie de sol şi lucrările de îngrijire. Preţul de vânzare al zmeurei în România depinde de calitate, de cantitate, de perioadă şi de zonă. Dacă în pieţele din Transilvania zmeura s-a vândut în 2014 cu 14 – 15 lei pe kilogram, dar şi cu 25 lei, în funcţie şi de perioada anului, la angro, anul trecut s-a obţinut circa 10 lei pe kilogram. Cu alte cuvinte, câștigul mediu la care poate spera un cultivator de zmeură este de circa 20.000-24.000 de euro/hectar.
Citiți și: Cititor: după marijuana, cea mai profitabilă cultură este zmeura
Murul
Afacerea cu mure este și ea printre afacerile agricole care pot aduce profit important, însă cu un volum de muncă mai mare decât alte culturile agricole tradiționale. Un caz fericit este cel al argeșeanului Teodor Toader care obține anual profituri de 50.000 de euro la hectar, în condițiile unor cheltuieli ce nu depășesc 5.000 de euro. Singura problemă: investiția inițială de 10.000 de euro la hectar și apoi patru ani de așteptare până la vârful de producție.
Citiți și: Secretele unei afaceri profitabile cu mure sau cum obții o recoltă de 50.000 de euro la hectar!
Căpșunul
Anul 2014 a fost un an bun pentrun cultura căpșunului românesc, obținându-se circa 10-12 tone/hectar. Profitul este bun, dacă luăm un preț mediu de 6-7 lei și o producție medie pentru anul trecut, rezultă un venit de 17.000 de euro la hectar. Cheltuielile totale pentru aceeași suprafață ajung și la 4.500 de euro, ceea ce înseamnă un profit de 12.500 de euro la hectar.
Citiți și: Cultivarea căpșunilor în 2014: Preț la producător de 5 lei/kg și profit de 12.500 de euro la hectar
Nucul
Despre nuc, Agrointeligența a scris un adevărat serial de articole din care a reieșit că această cultură agricolă are perspective excelente pentru anii viitori. Singura problemă, la fel ca și la alte culturi profitabile este că investiția nu este mică, iar recolta nu se culege din primul an după plantare. Totuși, cu ajutorul specialistului Iosif Kiss, am reușit să facem un calcul la rece privind profitul business-ului cu nuci, iar când am tras linie am ajuns la un câștig anual de cel puțin 10.000 de euro/hectarul de livadă de nuci. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o așteptați până când nucii plantați vor intra pe rod. După aceea, business-ul intră direct pe profit, iar livada necesită lucrări de mentenanță care vă vor răpi doar două săptămâni pe an. Deși depinde de fiecare producător ce preț dorește să ceară pe producția sa de nuci, este bine de știut că, toamna, preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească de până la 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu se recomandă vânzarea miezului de nucă mai devreme de luna martie, decât dacă comercializarea se face în preajma sărbătorilor de iarnă, când prețurile explodează la miezul de nucă. În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minim 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export.
Citiți și:
Goji
Cu un preț mediu de 10 euro/kilogram, fructele de goji se numără printre culturile agricole care se rentează pe suprafețe mici. De pe un hectar de plantație se pot obține circa 4-5 tone de fructe uscate numai bune de comercializat, însă această recoltă se poate aduna abia în anul 4-5 al plantației cu o densitate de 3500 de arbuști/hectar.
Citiți și:
Cum se cultivă goji: Proprietarul celei mai mari plantaţii bio din Europa îşi povesteşte experienţa
Varza kale
Nou intrată în farfuriile românilor, varza kale are, cu siguranță, perspective bune pentru 2015. Este căutată atât de marile rețele de supermarketuri, cât și de restaurantele cu mâncare sănătoasă sau raw-vegană. Cultura varzei kale nu este una foarte dificilă, acestea se plantează pe rânduri, cu o distanță de aproximativ 10 centimetri între ele pentru ca planta să se poată dezvolta, iar între rânduri se lasă cam 50 de centimetri. Planta este din familia vărzoaselor și are nevoie de apă din belșug și de temperaturi mai scăzute. Prețul unei verze kale este de circa 5 lei 400 de grame, aceasta fiind greutatea aproximativă a unei plante pe perioada de toamnă.
Citiți și: Cum se cultivă varza kale – sfaturi de la fermierul care a adus primele semințe în România
Castravetele amar
Descoperit de micii fermieri ca o cultură profitabilă în România, castravetele amar a prins ”aripi” în ultimele luni și și-a menținut prețul de 20 de euro/kilogram. Chiar și afacerea cu semințe de momordică este rentabilă – o sămânță se vinde pe internet cu 1 leu bucata și nu duce lipsă de clienți care vor să își cultive singuri, chiar și în ghiveci, castravetele cu efecte bune în cazul diabeticilor și a celor care vor să își energizeze organismul în mod natural. În ceea ce privește plantarea semințelor într-o plantație de momordică, aceasta se face la o distanță de un metru între plante și doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame. Castraveții amari rezistentă la secetă, nu necesită irigare și nu au nici dăunători naturali. Dacă în cazul castraveților obișnuiți ultimii ani au fost foarte slabi din cauza dăunătorilor, momordica nu are aceste probleme.
Plante medicinale
Tot 2014 a făcut ca afacerea cu plante medicinale să prospere în România. Mici producători, afaceri de familie sau pasionați de plantele cu proprietăți vindecătoare au descoperit că acestea se pot transforma într-o afacere. Este drept că profiturile nu sunt uriașe – ca în cazul celorlalte culturi de nișă, însă pe piață există o cerere mare, așa că valorificarea recoltei – chiar și prin vânzare directă, nu ar trebui să fie o problemă. Mai mult, semințele sunt ușor de procurat, iar condițiile de la noi din țară sunt ideale pentru cele mai diverse plante medicinale.
Așa cum probabil ați remarcat, din lista celor mai profitabile culturi agricole în 2015 lipsesc câteva plante la care probabil v-ați fi așteptat să intre în clasament. Este vorba despre lavandă, porumbul dulce sau dovleacul plăcintar care se regăseau anul trecut în lista celor Zece afaceri agricole cu care micii fermieri pot da lovitura în acest an. Ultimele 12 luni au adus însă fie o extindere a exploatațiilor agricole cu aceste culturi – cazul lavandei, fie o scădere importantă de preț pentru altele – cum ar fi dovleacul. Aceste culturi agricole rămân însă profitabile și în 2015, însă perspectivele lor sunt din ce în ce mai reduse în fața unei concurențe solide, care și-a făcut deja o clientelă fidelă. Totuși, cu determinare, muncă și clienți serioși, atât aceste plante, cât și orice cultură agricolă, vă pot asigura venituri bune și foarte bune în anii ce vor urma.
Notă: Ordinea culturilor agricole este una realizată în funcție de recoltele ce se pot obține, de profitul preconizat și de evoluția pozitivă pe care aceste plante au avut-o în ultimele luni, cu prognoza de creștere în continuare.
